Romanii au ajuns mai departe în Țara Galilor decât se credea inițial, arată noi dovezi

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Frumusețea uluitoare a Dealurilor Preseli și a mlaștinilor sălbatice din jur a atras de-a lungul timpului numeroși vizitatori în nordul Pembrokeshire din Țara Galilor.

Acum, un arheolog a găsit dovezi că și romanii au fost atrași de zonă, descoperirea unui drum antic arătând că au aceștia călătorit mai departe spre vest prin Marea Britanie decât se credea anterior.

• Cel mai mare tezaur de monede vikinge descoperit vreodată în Norvegia
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de când lumea a făcut cunoștință cu băutura Coca-Cola

Dr. Mark Merrony, specialist în istorie romană, tutore la Universitatea Oxford și „nativ din Pembrokeshire”, a spus că drumul a fost ratat complet. „Acest lucru este pur și simplu extraordinar. Sunt uimit”, a spus acesta, indică The Guardian.

„Cred că vor înnebuni în Țara Galilor din cauza asta, pentru că împinge mult mai mult prezența romană în Pembrokeshire. Există această percepție că romanii nu au mers prea departe în Țara Galilor, dar de fapt au fost în toată Țara Galilor.”

Drumurile făcute de romani în Țara Galilor

El a spus că anticarii de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XIX-lea au îmbrățișat existența unui drum roman și a fost marcat pe hărțile Ordnance Survey din secolul al XIX-lea. „Dar ideea a fost apoi respinsă și eliminată de pe acele hărți”, a spus el.

Merrony a mai vorbit și despre găsirea unei secțiuni de drum roman perfect conservat, îngropată în turbă și alte dovezi în alei scufundate și drumuri joase abia vizibile astăzi, dar care au urmat trasee drepte și au lucrat în jurul contururilor de deal „cu economie perfectă”, toate tipic romane.

Pe alocuri, cu o lățime de până la cinci metri, drumul era „destul de lat”, a spus el, și se întindea până la aproximativ 11 kilometri. „Cine a făcut asta trebuie să fi avut sute și sute de bărbați implicați în proiect. Nu poate fi vorba decât despre o armată.”

Noi dovezi ies la iveală despre romanii din Țara Galilor

El a spus că se așteaptă la dovezi ale unui fort, dar că se credea că tribul celtic Demetae, care locuia în Pembrokeshire-ul și Carmarthenshire-ul modern, ar fi fost pro-roman, așa că ar fi fost mai puțin nevoie de o prezență militară majoră pentru potoli rezistența locală.

Merrony este editorul fondator al Antiqvvs, o revistă trimestrială dedicată arheologiei, artei antice și istoriei, unde își va publica ultimele cercetări luna aceasta. El a fost, de asemenea, directorul fondator al premiatului Muzeu de Artă Clasică Mougins din sudul Franței.

Discutând despre anticarii din secolele anterioare care s-au referit la un drum roman, el l-a remarcat pe Edward Lhwyd, un îngrijitor la Muzeul Ashmolean din Oxford în anii 1690, care a vizitat Țara Galilor în 1698. El a observat că „de-a lungul acestui munte se vede un vechi dig, sau după cum se presupune o cale romană, monedele romane aflându-se frecvent în apropiere”.

Toate drumurile duc la Roma

Lhwyd nu numai că avea dreptate, a spus el. Existența unui drum avea sens pentru că lega fermele romane sau vile ale căror rămășițe au fost găsite în zonă. „Așa am început să cercetez drumul. M-am gândit de ce este o vilă în mijlocul neantului?”, a spus el.

Traseul trece și pe lângă o mină, ceea ce poate fi semnificativ. „Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care acest drum este acolo, mina de argint, care nu a fost niciodată investigată arheologic. Dacă există o mină de argint, șansele sunt ca romanii să fi știut despre asta și să o exploateze”, a precizat Lhwyd.

O mare parte a traseului se află în parcul național Pembrokeshire Coast, care ar supraveghea orice săpături exploratorii.

Vă mai recomandăm și:

Spania, o destinație preferată de români pentru vacanța de vară (DOCUMENTAR)

Cele mai puternice grupări fasciste din Balcani – Legiunea ”Arhanghelului Mihail” şi organizaţia croată ”Ustaša” – FOTO

Arheologii au descoperit mormântul oficialului responsabil de documentele secrete ale faraonului Userkare

Presiuni publice asupra membrilor Comisiei Naţionale de Arheologie