Un pește orb cu corn de inorog, găsit în adâncul unei peșteri din China

Cercetătorii au dat peste un misterios pește orb cu corn de inorog și lipsit de solzi sau pigmentare în apele întunecate ale unei peșteri din China.

Pândind în apele întunecate ale peșterilor chinezești se află un pește orb cu corn de inorog. Peștii ciudați, pe care cercetătorii i-au descoperit ascunși într-o apă neagră de mărimea unei mese de bucătărie, nu au solzi sau culoare, au ochi mici și rudimentari care probabil nu pot vedea nimic și, în frunte, au un corn neobișnuit de mare, dezvăluie un nou studiu.

• Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
• Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan

Cercetătorii au descoperit peștele misterios, asemănător unicornului, în timp ce cercetau peștii de peșteră din genul Sinocyclocheilus.

Un pește orb cu corn de inorog care se găsește doar în China

Peștii din acest gen se găsesc numai în China, de obicei în bazine mici care sunt învăluite în întuneric. Există 76 de specii cunoscute de Sinocyclocheilus, dintre care majoritatea împărtășesc caracteristici similare cu speciile noi, cum ar fi vederea redusă sau lipsa acesteia, lipsa solzilor și lipsa pigmentării.

Cu toate acestea, doar unii pești Sinocyclocheilus posedă un corn, iar alții și-au pierdut complet ochii într-un proces cunoscut sub numele de evoluție regresivă, în care speciile își pierd caracteristicile complexe de-a lungul generațiilor. Există, de asemenea, o mână de specii de Sinocyclocheilus care trăiesc în ape iluminate și nu au caracteristicile neobișnuite asociate cu verii lor bizari.

Cercetătorii au descoperit noul pește înotând într-un lac mic, de 1,8 metri lățime și 0,8 m adâncime, în interiorul unei peșteri din provincia muntoasă Guizhou. Echipa a colectat indivizi pe care să îi ducă înapoi în laborator și să îi examineze, fără să știe că colectau o specie nemaivăzută până acum. După ce au comparat peștii cu alte specii cunoscute și le-au analizat ADN-ul, cercetătorii și-au dat seama ce au descoperit, scrie Live Science.

În noul studiu, publicat în 17 ianuarie în revista ZooKeys, echipa a descris specia, pe care au numit-o S. longicornus.

Cum arată peștele bizar?

Acești pești au o lungime cuprinsă între 10,5 și 14,6 centimetri și au două perechi de antene asemănătoare mustăților, pe care le folosesc pentru a-și simți drumul în întuneric.

Dar poate cea mai interesantă caracteristică a lor este structura lor neobișnuit de lungă, asemănătoare unui corn, care nu are o utilizare clară și nu se găsește la speciile strâns înrudite. (Numele longicornus este derivat din cuvintele latine „longus”, care înseamnă „lung,” și „cornu”, care înseamnă „cornul frunții”).

Aceste structuri asemănătoare cornului diferă foarte mult între speciile de Sinocyclocheilus care locuiesc în întuneric; ele variază în lungime și pot fi fie bifurcate, fie singulare, ca la acest pește orb cu corn de inorog S. longicornus. Întrucât speciile care locuiesc în lumină nu au coarne, aceste apendice au probabil legătură cu viața în întuneric, dar nu este clar care este scopul lor, au scris cercetătorii în lucrare.

La ce folosește cornul acestui pește orb cu corn de inorog?

Cea mai logică explicație ar fi că coarnele îi ajută pe acești pești să „vadă” în întuneric, dar antenele le permit deja să navigheze în jurul bazinului lor, care nu este foarte mare, așa că peștii probabil ar necesita oricum abilități minime de navigare.

Majoritatea speciilor de Sinocyclocheilus, inclusiv S. longicornus, au, de asemenea, o linie laterală complet formată, adică un organ format din celule extrem de sensibile plasate lateral de-a lungul corpului peștelui care detectează schimbările de presiune, temperatură și salinitate, așa că este puțin probabil ca cornul să fie și el necesar pentru a detecta aceste caracteristici ale apei.

Cu toate acestea, dimensiunea neobișnuită a cornului lui S. longicornus, împreună cu faptul că noua specie nu este strâns legată de alte specii cu coarne lungi, sugerează că coarnele lungi au apărut în cel puțin două ocazii separate în gen, au scris cercetătorii. Prin urmare, compararea condițiilor de mediu ale S. longicornus cu ale celorlalte specii cu coarne lungi ar putea dezvălui în sfârșit pentru ce sunt folosite de fapt structurile misterioase.

Vă recomandăm să citiți și:

Chiar și păsările au personalitate. Cum le ajută în lupta cu schimbările climatice?

O inteligență uimitoare. Ce are în comun creierul uman cu cel al caracatițelor?

Unele specii de păianjen au evoluat să fie ființe sociale, deși nu au creier

Ecosistemul fluviului Tamisa se degradează alarmant, arată studiile pe midii