Home » Natură » Speciile invazive de șobolani au modificat comportamentul peștilor de recif

Speciile invazive de șobolani au modificat comportamentul peștilor de recif

Publicat: 26.01.2023

Oamenii de știință au descoperit pentru prima dată că șobolanii invazivi de pe insulele tropicale afectează comportamentul teritorial al peștilor din recifele de corali din jur.

Noul studiu, condus de oameni de știință de la Universitatea Lancaster, din Regatul Unit, și care implică cercetători de la Universitatea Lakehead, din Canada, arată că prezența șobolanilor negri invazivi pe insulele tropicale provoacă schimbări în comportamentul teritorial al unei specii erbivore de pești tropicali de recif care „cultivă” alge în ramurile coralilor.

Studiul, publicat în Nature Ecology and Evolution, a comparat cinci insule infestate de șobolani și cinci insule fără șobolani dintr-un arhipelag insular îndepărtat din Oceanul Indian.

Ce daune produc șobolanii invazivi pe insulele tropicale?

Șobolanii invazivi, care în multe cazuri au ajuns pe insule ca pasageri clandestini pe nave în anii 1700, schimbă comportamentul peștilor prin întreruperea unui ciclu important de nutrienți.

Păsările marine călătoresc în largul oceanului pentru a se hrăni și se întorc să cuibărească pe insule. Păsările marine depun apoi nutrienți, prin excrementele lor, pe insule, iar mulți dintre acești nutrienți ajung ulterior în ape, fertilizând ecosistemele recifelor de corali din jur.

Pe insulele cu șobolani invazivi, rozătoarele atacă și mănâncă mici păsări marine rezidente și ouăle acestora, decimându-le populațiile până la densități de 720 de ori mai mici decât pe insulele fără șobolani, scrie Phys.org.

Acest lucru are ca rezultat o scădere a nutrienților din mările din jurul insulelor infestate de șobolani, de 251 de ori mai puțin azot ajungând în recifele de corali din jurul acestor insule, scăzând conținutul de nutrienți al algelor marine pentru peștii erbivori.

Comportamentul unor pești „fermier”

În jurul insulelor cu populații intacte de păsări marine, peștii „fermieri” își apără agresiv „terenul agricol” (de obicei mai puțin de jumătate de metru pătrat) pentru a-și proteja sursa de hrană, algele.

Oamenii de știință au observat însă că peștii din recifele adiacente insulelor infestate de șobolani aveau mult mai multe șanse să „dețină” teritorii mai mari și de cinci ori mai multe șanse să se comporte mai puțin agresiv decât cei care trăiau în recifele adiacente insulelor fără șobolani.

Peștii din jurul insulelor infestate de șobolani trebuie să aibă teritorii mai mari (în medie 0,62 metri pătrați, în comparație cu media din jurul insulelor fără șobolani, de 0,48 m²), deoarece algele din jurul insulelor infestate de șobolani sunt mai puțin bogate în nutrienți din cauza lipsei nutrienților derivați de la păsările marine.

„Peștii din jurul insulelor fără șobolani își apără agresiv algele deoarece conținutul mai mare de nutrienți îmbogățiți înseamnă că primesc ‘mai mult pentru aceiași bani’, iar acest lucru face să merite costul de energie necesară apărării”, a spus dr. Rachel Gunn, care a efectuat cercetarea ca parte a doctoratului ei la Universitatea Lancaster și care acum este la Universitatea Tuebingen, din Germania.

„Pe de altă parte, peștii din jurul insulelor unde trăiesc șobolanii invazivi se comportă mai puțin agresiv. Credem că prezența șobolanilor scade beneficiul nutrițional al algelor în măsura în care aproape că nu merită ca peștii să mai lupte; de aceea observăm aceste schimbări de comportament”, a completat ea.

Ar trebui eliminați șobolanii de pe aceste insule?

Reducerea nutrienților din cauza prezenței șobolanilor și modificările asociate comportamentului peștilor ar putea avea implicații mai largi pentru răspândirea diferitelor specii de corali, distribuția altor pești de recif și, de-a lungul generațiilor, rezistența acestei specii de pește din perspectiva schimbărilor în trăsăturile ereditare.

„Schimbările de comportament sunt adesea primul răspuns al animalelor la schimbările de mediu și se pot extinde pentru a afecta dacă, cum și când pot trăi speciile unele alături de altele”, spune dr. Sally Keith, lector superior în biologie marină la Universitatea Lancaster.

„Cercetările noastre sunt primele care arată că aceste impacturi mai ample pot fi resimțite chiar și între biomuri, de la invadatori tereștri la fermieri marini. De asemenea, arată puterea valorificării variațiilor de mediu din lumea reală în mai multe locații ca o abordare pentru înțelegerea comportamentului animal”, a continuat ea.

Studiul aduce mai multe dovezi pentru necesitatea de a eradica șobolanii invazivi de pe insulele tropicale.

Vă recomandăm să citiți și:

Dropia își tratează singură bolile folosind plante din medicina tradițională

Cercetătorii au descoperit că viața ar putea înflori sub gheața din Antarctica. Cum este posibil?

O specie pierdută de porumbel a fost văzută din nou după mai bine de 100 de ani

Test de cultură generală. Cu ce este acoperit corpul pinguinilor?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Perne ortopedice pentru diverse afecțiuni – cum să alegi cea mai bună opțiune pentru condiția ta medicală
(P) Perne ortopedice pentru diverse afecțiuni – cum să alegi cea mai bună opțiune pentru condiția ta medicală
Erbicid controversat, găsit în mai bine de jumătate dintre probele de spermă
Erbicid controversat, găsit în mai bine de jumătate dintre probele de spermă
O descoperire cuantică ar putea încărca bateriile într-o clipită
O descoperire cuantică ar putea încărca bateriile într-o clipită
Cum vor influența schimbările climatice agricultura românească?
Cum vor influența schimbările climatice agricultura românească?
Cât va cheltui Polonia pentru a-și fortifica frontiera cu Belarus și Rusia?
Cât va cheltui Polonia pentru a-și fortifica frontiera cu Belarus și Rusia?
Cele mai frumoase mesaje și urări de Sf. Constantin și Elena!
Cele mai frumoase mesaje și urări de Sf. Constantin și Elena!
Ce salariu a primit șeful Nvidia în 2023? Acțiunile companiei au explodat!
Ce salariu a primit șeful Nvidia în 2023? Acțiunile companiei au explodat!
Milioane de oameni îi datorează viaţa acestui om. Invenţia sa avea să revoluţioneze medicina
Milioane de oameni îi datorează viaţa acestui om. Invenţia sa avea să revoluţioneze medicina
Victorie pentru Julian Assange! Decizia luată de judecători în procesul împotriva extrădării în SUA
Victorie pentru Julian Assange! Decizia luată de judecători în procesul împotriva extrădării în SUA
Noi funcții Google pentru Android și Maps! Anunțul făcut de companie
Noi funcții Google pentru Android și Maps! Anunțul făcut de companie
Recomandare de carte de la Bill Gates: „Dacă ești pasionat de educație, trebuie să citești această carte”
Recomandare de carte de la Bill Gates: „Dacă ești pasionat de educație, trebuie să citești această carte”
Undă verde pentru Neuralink! Compania lui Elon Musk poate implanta al doilea cip într-un creier uman
Undă verde pentru Neuralink! Compania lui Elon Musk poate implanta al doilea cip într-un creier uman
(P) Ceasuri Swatch inspirate de opere de artă
(P) Ceasuri Swatch inspirate de opere de artă
Cercetătorii au convertit grăsimea de pui în dispozitive de stocare a energiei
Cercetătorii au convertit grăsimea de pui în dispozitive de stocare a energiei
Un bărbat a făcut descoperirea vieții în grădina casei: o piatră cu inscripții, veche de 1.600 de ani
Un bărbat a făcut descoperirea vieții în grădina casei: o piatră cu inscripții, veche de 1.600 de ani
S-a confirmat: exercițiile fizice încetinesc percepția asupra timpului!
S-a confirmat: exercițiile fizice încetinesc percepția asupra timpului!
Peste 57.000 de celule și 150 de milioane de conexiuni, prezente într-o mostră infimă de creier uman
Peste 57.000 de celule și 150 de milioane de conexiuni, prezente într-o mostră infimă de creier uman
Test de cultură generală. Ce înseamnă SOS?
Test de cultură generală. Ce înseamnă SOS?