Cititul poate compromite sănătatea ochilor, deși are un rol atât de important în viața noastră

Lectura are un rol important în societatea noastră și este o componentă fundamentală a sistemelor de învățământ. Cu toate acestea, cititul poate compromite sănătatea vizuală.

Copiii și adolescenții petrec multe ore citind într-un stadiu de dezvoltare în care ochii lor își ajustează creșterea pe baza stimulilor vizuali.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Un număr mare de cercetări demonstrează că cititul poate compromite sănătatea vizuală prin creșterea riscului de a dezvolta miopie, o tulburare vizuală care estompează vederea la distanțe mari.

Cititul poate compromite sănătatea vizuală

Cercetările demonstrează că miopia nu este doar un inconvenient care poate fi rezolvat purtând ochelari. Este o afecțiune gravă care crește într-un ritm alarmant în întreaga lume și este asociată cu boli care amenință vederea, cum ar fi dezlipirea retinei, maculopatia miopică sau glaucomul. Se știe că lectura crește riscul de progresie a miopiei, dar nu se știe de ce, subliniază Medical Xpress.

Într-o nouă lucrare din Journal of Vision, cercetătorii de la College of Optometry din cadrul State University of New York (SUNY; din SUA) demonstrează că imaginilor formate de ochii noștri în timpul lecturii le lipsește diversitatea contrastelor, tonurile de luminanță, mișcarea vizuală și modificarea vizuală necesară pentru a activa căile vizuale majore care semnalizează stimulii luminoși, cunoscute în general drept căi ON (sensibile la „lumina aprinsă”).

Studiul a comparat stimulii vizuali ai ochiului și activitatea vizual-motorie generată de oameni care efectuează două sarcini vizuale care sunt asociate cu riscuri diferite de progresie a miopiei: citirea (risc ridicat) și mersul pe jos (risc scăzut). Rezultatele indică faptul că mai mulți factori, inclusiv lumina scăzută, contrastul scăzut și lipsa mișcării proprii, fac lectura mai puțin eficientă în activarea căilor ON decât mersul pe jos.

Pe baza acestor rezultate, lucrarea propune un mecanism de dezvoltare a miopiei care necesită ca traseele ON să fie puternic activate de-a lungul zilei pentru a ajusta în mod corespunzător creșterea ochilor. În cadrul acestui mecanism, citirea susținută pentru perioade prelungite de timp reduce activarea căilor ON, făcând ochiul să crească dincolo de planul său de focalizare și încețoșând vederea la distanță.

Căile ON la animalele prădătoare

Căile ON sunt extrem de bine conservate în timpul evoluției și sunt prezente în toți ochii animalelor care pot genera imagini, de la muște la oameni. Aceste căi sunt calibrate cu atenție între specii pentru a fi activate la maximum de diferite medii vizuale.

De exemplu, la animalele cu acuitate vizuală mare, cum ar fi primatele și păsările de pradă, căile ON sunt cel mai bine stimulate de imagini luminoase de înaltă rezoluție care se mișcă lent în viziunea centrală (de exemplu, imaginile în care ochiul unei păsări vede o pradă aflată la 2 kilometri distanță pe cer).

Căile ON la animalele nocturne

În schimb, la animalele cu acuitate vizuală scăzută, cum ar fi rozătoarele nocturne, căile ON sunt cel mai bine stimulate de imagini de calitate slabă, cu rezoluție scăzută, care se mișcă la viteze mari (de exemplu, imaginile în care ochiul unui șoarece vede pereții unei peșteri înguste la câțiva centimetri distanță în timp ce alergă). Activarea vizuală a căilor ON oferă un semnal ideal pentru a ajusta dimensiunea ochiului pe baza proprietăților spațio-temporale ale fiecărui mediu vizual.

Dacă mecanismul propus de autori este corect, munca lor ar putea deschide noi abordări de prevenire și tratament ale miopiei bazate pe diete vizuale care stimulează activarea căii ON.

Vă recomandăm să citiți și:

Bătrânii cu depresie îmbătrânesc mai rapid

Chimicalele eterne pot reduce fertilitatea femeilor cu până la 40%

Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială

Vești proaste! Dulciurile ne schimbă creierul