ADN-ul recuperat de pe un pandantiv vechi de 20.000 de ani a dezvăluit cine l-a purtat

Un pandantiv făcut dintr-un dinte de căprioară s-a dovedit a fi plin de informații genetice lăsate de ADN-ul unei femei antice care a trăit în Siberia cu aproximativ 20.000 de ani în urmă.

Antropologii evolutivi de la Institutul Max Planck (Germania) au găsit o modalitate de a sonda în siguranță artefactele antice pentru ADN de mediu, fără a le distruge, și au aplicat metoda pe o bijuterie găsită în 2019 în celebra peșteră Denisova din Rusia.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

În afară de fragmentele cromozomilor ei, nu a fost descoperită nicio urmă a femeii însăși, deși genele absorbite de pandantiv cu celulele ei de transpirație și piele îi fac pe experți să creadă că ADN-ul unei femei antice aparținea unui grup străvechi de indivizi nord-eurasiatici din timpurile paleolitice.

ADN-ul unei femei antice, găsit pe un dinte de căprioară

Descoperirea incredibilă propune ideea că și alte artefacte preistorice realizate din dinți și oase sunt surse neexploatate de material genetic antic. Acestea ar putea să ascundă informații despre modul în care strămoșii noștri au folosit, transportat sau purtat obiecte în trecut.

„Munca noastră redefinește modul în care înregistrările culturale și genetice pot fi legate în arheologia preistorică”, scriu autorii analizei.

Practic, fiecare ființă vie lasă urme slabe de ADN în împrejurimile sale, în timp ce elimină celule și se descompune. În ultimii ani, oamenii de știință au devenit uimitor de buni în găsirea acestor rămășițe de ADN de mediu (sau eADN) în aer și sol, notează Science Alert.

O nouă metodă de a studia artefactele

Pe baza a foarte puțin material genetic, experții pot detecta acum prezența populațiilor pe cale de dispariție, care altfel ar fi aproape imposibil de urmărit folosind tehnicile tradiționale.

Ei pot chiar descoperi semne ale unor specii care s-au mutat de mult dintr-o locație sau au dispărut. În decembrie 2022, o echipă internațională de oameni de știință a folosit cu succes analiza eADN pentru a decoda cel mai vechi material genetic găsit vreodată, datând de 2 milioane de ani.

Această inovație recentă în extracția eADN folosește o combinație specială de substanțe chimice pentru a pătrunde într-un artefact poros, cum ar fi cele făcute din dinți sau oase, scoțând fragmentele de ADN ascunse în interior.

„S-ar putea spune că am creat o mașină de spălat pentru artefacte antice în cadrul laboratorului nostru curat”, explică antropologul evoluționist Elena Essel, de la Institutul Max Planck.

„Prin spălarea artefactelor la temperaturi de până la 90°C, putem extrage ADN-ul din apele de spălare, păstrând în același timp artefactele intacte”, a continuat ea.

Cui îi aparține ADN-ul unei femei antice?

După ani de teste, această tehnică de „mașină de spălat” a fost folosită pe un pandantiv din dinte de căprioară găsit într-o peșteră din ceea ce este acum Siberia rusă.

„Cantitatea de ADN uman pe care am recuperat-o din pandantiv a fost extraordinară, aproape ca și cum am fi prelevat probe dintr-un dinte uman”, spune Essel.

Numărul de cromozomi X sugerează că este vorba despre ADN-ul unei femei antice. În concordanță cu înregistrările oamenilor contemporani, secvențele erau cel mai asemănătoare cu două populații care trăiau mai la est, în Siberia, cu aproximativ 17.000 și 24.000 de ani în urmă. În comparație cu populațiile moderne, materialul genetic s-a aliniat cel mai mult cu nativii americani.

În teorie, dacă această femeie ar fi fost cea care a purtat pandantivul așa cum s-a imaginat, probabil că obiectul ar fi absorbit celulele pielii, transpirația, sângele sau saliva ei de-a lungul timpului, devenind un medalion al ADN-ului ei fără ca ea să știe.

Cercetătorii se pregătesc pentru noi descoperiri

„Cercetătorii criminaliști nu vor fi surprinși de faptul că ADN-ul uman poate fi izolat dintr-un obiect care a fost manipulat mult, dar este uimitor că acest lucru este încă posibil după 20.000 de ani”, spune biochimistul Matthias Meyer.

Echipa de la Max Planck intenționează acum să folosească tehnica non-invazivă pe mai multe obiecte preistorice care sunt făcute din oase sau dinți. Având cheia analizei eADN, ei speră să dezvăluie și alte imagini din trecut.

Studiul a fost publicat în Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Ar putea ADN-ul să-ți prezică destinul? Iată cum poți să-ți iei viața în propriile mâini

Mamuții lânoși nu au fost mereu lânoși. Ce au descoperit cercetătorii?

O specie de dinozauri depunea și clocea ouăle în grup, sugerează un studiu

A fost descoperit fragmentul unei traduceri vechi de 1.750 de ani din Noul Testament