Abilitățile statistice ale girafelor îi fac pe cercetători să pună la îndoială teoria creierului mare

Memele „Big Brain”, devenite virale în 2016 și care au apărut de atunci peste tot pe rețelele de socializare, au întărit ideea, deși uneori în mod sarcastic, că un creier mare implică o creatură mai inteligentă.

Cercetările au aprobat până acum ideea aceasta, luând în considerare capacitatea de a face deducții statistice observată la animalele cu creiere mari în raport cu dimensiunea corpului lor, cum ar fi papagalul.

• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam
• Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu

Chiar dacă oamenii se consideră cele mai inteligente creaturi, adesea, când vine vorba să luăm decizii obișnuite, de zi cu zi, întâmpinăm probleme.

Cercetătorii pun la îndoială „teoria creierului mare”

Numeroase cărți care ne îndeamnă să gândim și să acționăm logic ne spun că, atunci când ni se cere să alegem între două evenimente, dintre care unul are o rată de succes de 99%, iar celălalt o rată de eșec de 1%, ființele umane au tendința de a-l alege pe primul, chiar dacă ambele evenimente prezintă aceleași șanse.

Oamenii de știință au descoperit recent o anomalie la noțiunea „creierului mare”, potrivit Interesting Engineering.

Cercetările publicate în revista Nature au arătat că girafele sunt capabile să calculeze probabilități. Cercetătorii au făcut un experiment cu morcovi și dovlecei, în care le arătau girafelor mai întâi cutii transparente care conțineau ambele legume, apoi alegeau câte una din fiecare cutie, fără ca subiectul să vadă.

Chiar dacă experimentul a fost realizat cu proporții diferite de legume, s-a observat că girafele au ales mâna care avea mai multe șanse să conțină un morcov. Dar ce înseamnă această alegere?

În experimentele ulterioare, cercetătorii au împărțit recipientele în două și s-au limitat la culesul legumelor din jumătatea superioară. Raportul dintre morcovi și dovlecei a fost diferit în jumătatea de sus față de întreaga cadă. Alegerea ar fi necesitat o combinație de raționament spațial și evaluări probabilistice.

Deși trei dintre girafe au fost nedumerite de această perspectivă, cel de-al patrulea subiect a înțeles testul după doar o rundă și a continuat să culeagă morcovi de atunci.

Aceste experimente au fost efectuate după ce s-au luat măsuri prin care specialiștii s-au asigurat că girafele nu vor face alegerea lor pe baza mirosului legumelor.

Cercetătorii implicați în experiment au oferit două explicații

Girafele, în ciuda faptului că au capete mici și un creier mai mic, au obținut rezultate la fel de bune precum au făcut-o cimpanzeii la aceste teste.

Cercetătorii implicați în experiment au oferit două explicații. Poate că girafa duce o viață care implică o dinamică mai complexă a turmei și un tip de hrană care îi inculcă acest raționament, chiar și cu puțină capacitate mintală. Sau poate că raționamentul probabilistic nu este atât de rar pe cât credem în rândul animalelor.

Chiar dacă acestea pot să proceseze probabilități și șanse, nu se manifestă întotdeauna atunci când li se prezintă o sarcină care necesită o combinație de abilități.

Vă mai recomandăm și: 

Animalele de companie ajută bebelușii să aibă mai puține alergii alimentare

Un elefant de la Grădina Zoologică din Berlin a învățat să-și desfacă singur bananele

Papagalii au fost învățați să efectueze apeluri video. Ce au încercat să afle cercetătorii?

Cimpanzeii își sincronizează pașii la fel ca oamenii