„Eva mitocondrială”, mama tuturor oamenilor de astăzi, a trăit în urmă cu 200.000 de ani

Cea mai detaliată analiză de până acum asupra legăturilor genetice ale speciei noastre cu „Eva mitocondrială” – strămoșul modern al tuturor oamenilor de astăzi – confirmă că aceasta a trăit în urmă cu 200.000 de ani.

Un studiu de la Universitatea Rice din Texas, SUA a fost bazat pe comparații între 10 modele genetice umane prin care cercetătorii au încercat să afle când a trăit Eva. Astfel, în 2010, oamenii de știință au folosit ipoteze diferite despre modul în care oamenii au migrat, s-au răspândit și s-au extins pe Pământ.

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

Studiul a fost publicat în jurnalul Theoretical Population Biology.

Când a trăit Eva mitocondrială?

Încercarea de a afla când a trăit Eva mitocondrială (mtEve) este un exemplu al modului în care oamenii de știință studiază trecutul genetic pentru a afla mai multe despre mutație, selecție și alte procese genetice care joacă roluri fundamentale în boli.

„Tocmai de aceea, noi suntem interesați de tiparele de variabilitate genetică la nivel general. Acestea sunt foarte importante pentru medicină”, a declarat Marek Kimmel, unul dintre autorii studiului și profesor de statistică la Rice.

Întregul genom uman conține mai bine de 20.000 de gene

Spre exemplu, modul în care oamenii de știință încearcă să o dateze pe Eva mitocondrială implică mai multe tehnici genetice. Profilurile genetice de la donatori de sânge, aleși în mod aleatoriu, sunt comparate, iar apoi, în funcție de asemănările și diferențele dintre anumite gene, oamenii de știință pot aplica un număr care descrie gradul de rudenie între oricare doi donatori.

„Dacă privești suficient de mult în trecut, vei găsi întotdeauna un strămoș comun pentru toți”, a mai precizat Kimmel, pentru SmithsonianMag.

Folosirea genomurilor mitocondriale pentru a măsura rudenia este un mod prin care oamenii de știință pot simplifica căutarea strămoșilor comuni care au trăit cu mulți ani în urmă. Asta pentru că întregul genom uman conține mai bine de 20.000 de gene, iar să compari diferențele dintre atâtea gene este dificil, chiar și pentru cele mai avansate și rapide computere din zilele noastre.

Știați că mitocondriile au propriul genom?

Însă, mitocondriile, micile organite numite și „uzinele energetice” din celulele umane, au propriul genom. În afară de faptul că acestea conțin 37 de gene care se schimbă foarte rar, mitocondriile conțin o regiune „hipervariabilă”, care se schimbă îndeajuns de rapid încât să creeze un ceas molecular calibrat la momente comparabile cu vârsta omenirii moderne. Tocmai pentru că fiecare genom mitocondrial uman este moștenit de la mamă, toate descendențele mitocondriale sunt materne.

Pentru a afla vârsta Evei mitocondriale, oamenii de știință au trebuit să transforme gradele de rudenie dintre donatori de sânge într-o măsură a timpului.

„Care este rata de mutație genetică?”

„Modul în care au evoluat în timp secvențele genetice depinde de modelul evoluției pe care îl aplici. Așadar, spre exemplu, care este rata de mutație genetică? Este aceasta uniformă în timp? Și cum rămâne cu pierderea variantelor genetice, proces pe care noi îl numim derivă genetică?”, a spus Krzysztof Cyran, autor al studiului și afiliat Universității Sileziene de Tehnologie din Gliwice, Polonia.

Fiecare model are propriile ipoteze, iar fiecare ipoteză are propriile implicații matematice.

Cyran a adăugat că modelele genetice umane au devenit mai complicate în ultimele decenii pe măsură ce teoreticienii au încercat să corecteze anumite presupuneri. Dar unele corecturi sunt extrem de complexe.

Studiul a fost finanțat de Ministerul polonez pentru Știință și Studii Superioare și Institutul de Prevenție și Cercetare a Cancerului din Texas, SUA. Cercetarea a fost rezultatul colaborării între Universitatea Rice și Universitatea Sileziană de Tehnologie, arată ScienceDirect.

Totuși, studiul de la Universitatea Rice a fost pus la îndoială. Unii cercetătorii susțin că „Eva mitocondrială” nu este prima femelă dintr-o specie, ci mai degrabă cea mai recentă femelă din punct de vedere istoric de pe urma căreia se poate dovedi că au provenit toate animalele dintr-o specie.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii care au această încrețitură în plus pe degetul mic sunt o raritate

Sunetele preferate de creier. Ce au descoperit oamenii de știință?

De ce oamenii tind să creadă că încălzirea globală este o minciună?

Un studiu controversat susține că oamenii moderni au avut nevoie de trei încercări pentru a coloniza Europa