Privarea de oxigen a prelungit viața la șoareci. Ar putea funcționa și la oameni?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un șoarece a prezentat o creștere cu 50% a duratei de viață atunci când a suferit privarea de oxigen. Ar putea funcționa tehnica și la oameni?

Oxigenul susține aproape toată viața de pe Pământ, dar pentru prima dată, un studiu realizat de cercetătorii de la Mootha Lab din cadrul Universității Harvard (SUA) și de la Massachusetts General Hospital (MGH) sugerează că lipsa de oxigen (hipoxie) poate crește durata de viață la mamifere.

„Se știe de aproximativ 20 de ani că hipoxia cronică continuă prelungește timpul până la senescență în celulele cultivate și prelungește durata de viață a drojdiei, a viermilor și pe a musculițelor de oțet. Studiul nostru este primul care testează în laborator privarea de oxigen într-un model de îmbătrânire a mamiferelor”, a declarat Robert Rogers, cercetător principal și medic la MGH.

Autorii studiului au testat un model de șoarece în condiții de deficit de oxigen similare cu cele găsite în tabăra de bază de pe Muntele Everest (la o altitudine de 5.000 de metri). Ei au observat că hipoxia a crescut durata de viață a animalului cu 50%.

Privarea de oxigen a prelungit viața unui șoarece

În timpul studiului, cercetătorii au efectuat un experiment pe un model de șoarece care nu avea proteina Ercc1. Acesta este un model util de îmbătrânire, deoarece are o durată de viață scurtă, de mai puțin de șase luni. Lipsa proteinei Ercc1 face caracteristicile fiziologice și biochimice ale îmbătrânirii să se acumuleze în toate organele într-un ritm accelerat, notează Interesting Engineering.

Oamenii de știință au ținut șoarecele într-un mediu cu doar 11% oxigen și au comparat durata sa de viață cu a șoarecilor care trăiau în condiții normale (21% oxigen). În mod surprinzător, modelul animal din atmosfera cu oxigen scăzut a reușit să rămână în viață timp de 23,6 săptămâni, dar durata medie de viață a șoarecilor care trăiesc în condiții normale s-a dovedit a fi de numai 15,7 săptămâni.

Ar putea funcționa acest mecanism și la oameni?

Hipoxia i-a permis modelului de șoarece să trăiască cu 50% mai mult. Întrebat dacă tehnica ar putea funcționa și la oameni, Rogers a susținut că este prea devreme pentru a prezice dacă restricția de oxigen ar putea crește durata de viață la oameni și la alte mamifere. Asta deoarece mecanismul molecular prin care hipoxia a prelungit durata de viață a șoarecelui încă nu este cunoscut.

În afară de studiul actual, există mai multe lucrări de cercetare anterioare care sugerează că trăitul în medii în care există o concentrație mai mică de oxigen ar putea crește durata medie de viață și ar putea reduce povara bolilor legate de vârstă la oameni.

De exemplu, „un experiment din anii 1960 și 1970 în care soldații Armatei indiene au fost desemnați să activeze trei ani la altitudini foarte mari (mai mari de circa 5 kilometri) a arătat că incidența lor la bolile comune legate de vârstă, cum ar fi diabetul, hipertensiunea și bolile de inimă a fost mult mai scăzută decât la camarazii care activau la nivelul mării”, a spus Rogers.

Un alt exemplu care sugerează anti-îmbătrânirea asociată cu privarea de oxigen este șobolanul-cârtiță. Este cea mai longevivă rozătoare, cunoscută pentru capacitatea sa de a rezista tulburărilor legate de vârstă. Interesant este că șobolanii-cârtiță locuiesc și își petrec cea mai mare parte a timpului în vizuini cu condiții hipoxice.

Mecanismele nu au fost încă înțelese

Cercetătorii sugerează că, deși exemplele menționate mai sus indică o posibilă legătură între hipoxie și creșterea duratei de viață, nu există dovezi care să confirme această legătură.

Restricția de oxigen poate funcționa în mod analog printr-o multitudine de mecanisme care influențează multe procese celulare și fiziologia sistemică. Potrivit autorilor studiului, este important să înțelegem mai întâi aceste mecanisme înainte de a asocia hipoxia cu anti-îmbătrânirea.

„Va fi nevoie de multe studii pentru a defini complet potențialele utilizări ale restricției de oxigen în îmbătrânire și pentru a înțelege mecanismele moleculare prin care aceasta ar putea fi benefică”, a declarat Rogers.

Studiul este publicat în revista PLoS Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum își poate reveni creierul după consumul de droguri? Studiul care motivează

Știința din spatele procrastinării: de ce amânăm ce avem de făcut?

Cercetătorii, uimiți de cât de mult ADN uman există în mediul înconjurător

Ce spune vârsta oaselor tale despre cât mai ai de trăit?