Cercetătorii români au intrat în Cartea Recordurilor după ce au descoperit cel mai mare lac din istorie

Cercetătorii români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geo-ecologie Marină (GeoEcoMar) și Universitatea din București au intrat în Cartea Recordurilor Guinness după ce au descoperit cel mai mare lac din istoria Pământului, numit Paratethys.

Format în urmă cu aproximativ 12 milioane de ani, cel mai mare lac cunoscut a fi existat vreodată pe planeta noastră, numit Mega-Lacul Paratethys, se întindea de la Alpii de Est ai Europei până în ceea ce este azi Kazahstan, în Asia Centrală.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

La apogeul său, în urmă 10 milioane de ani, lacul acoperea o suprafață de 2,8 milioane de km2, adică un pic mai mare decât Marea Mediterană, și avea un volum de 1,77 milioane de km3. Asta înseamnă de peste 10 ori mai mare decât volumul combinat al tuturor lacurilor de apă dulce și apă sărată din zilele noastre.

Guinness World Records a publicat un articol dedicat „celui mai mare lac din istorie”

Dr. Dan Palcu, omul de știință care a coordonat cercetările, și colegii săi au stabilit proporțiilor acestui lac într-un studiu publicat în 2021. Cercetarea a fost publicat în jurnalul Nature.

Studiul a fost o colaborare între Universitatea Utrecht din Țările de Jos, Universitatea din São Paulo, Brazilia, Academia de Științe a Rusiei, Centrul Senckenberg pentru Biodiversitate și Cercetare Climatică din Germania și Universitatea din București, fiind coordonat de paleo-oceanograful dr. Dan Palcu de la Universitatea din São Paulo.

Acum, Guinness World Records a publicat un articol dedicat „celui mai mare lac din istorie”.

Descoperirea celui mai mare lac din istorie are implicații și pentru viitor

„Mega-lacul Paratethys a fost caracterizat de o faună locală unică. Dan Palcu și colegii săi au dezvăluit istoria tumultoasă a Paratethys, marcată de multiple crize hidrologice și perioade de uscare. În timpul celei mai severe crize, mega-lacul a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum, nivelul apei scăzând cu până la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru faună și multe specii au dispărut, inclusiv Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă găsită”, arată un anunț al INCD GeoEcoMar.

Descoperirea celui mai mare lac din istoria Pământului are implicații și pentru viitor. „Marea Neagră modernă are potențialul de a deveni una dintre cele mai mari regiuni naturale de stocare a carbonului. Stabilitatea ei este de o importanță capitală pentru viitoarele inițiative de stocare a carbonului și de prevenire a viitoarelor dezastre ecologice”, a spus dr. Palcu, potrivit INCD GeoEcoMar.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un rezervor uriaș de apă, descoperit adânc sub scoarța Pământului

Cercetătorii au aflat în sfârșit de ce vinul roșu ne dă dureri de cap

Cercetătorii, alarmați după ce au testat caviarul și icrele vândute în România, Bulgaria, Serbia și Ucraina

Spermatozoizii umani încalcă a treia lege a lui Newton, au descoperit cercetătorii