Ghețarii alpini vor pierde cel puțin o treime din volum până în anul 2050

Chiar dacă încălzirea globală ar înceta complet, ghețarii alpini vor pierde din volum în 2050. Însă, conform unui nou studiu internațional realizat de cercetătorii de la Universitatea din Lausanne (UNIL, Elveția), dacă tendința observată în ultimii 20 de ani continuă la aceeași rată, aproape jumătate din volumul de gheață va fi pierdut.

Până în 2050, adică în 26 de ani, ghețarii alpini vor pierde din volum cel puțin 34%, chiar dacă încălzirea globală ar înceta complet și imediat. Aceasta este prognoza unui nou model de calculator dezvoltat de oamenii de știință de la Facultatea de Geografie și Mediu de la Universitatea din Lausanne (UNIL), în colaborare cu Universitatea din Grenoble (Franța), ETHZ (Elveția) și Universitatea din Zurich (Elveția).

• Semne ciudate în apă: Balenele cu cocoașă încearcă să comunice cu oamenii?
• „Pădurea care tace”: Povestea ecologistului care a documentat dispariția tăcută a insectelor

În acest scenariu, dezvoltat folosind algoritmi de învățare automată și date climatice, încălzirea este oprită în 2022, dar ghețarii continuă să înregistreze pierderi din cauza inerției în sistemul climă-gheață. Cu toate acestea, această prognoză optimistă este departe de a fi un scenariu realist pentru viitor, având în vedere că emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească la nivel mondial.

Ghețarii alpini vor pierde din volum

În realitate, mai mult de jumătate din volumul de gheață va dispărea, subliniază EurekAlert.

O altă proiecție mai realistă din studiu arată că, fără schimbări sau măsuri drastice, dacă tendința de topire a ultimilor 20 de ani continuă, aproape jumătate (46%) din volumul de gheață din Alpi va dispărea efectiv până în 2050. Acest procentaj ar putea ajunge chiar la 65% dacă extrapolăm datele din ultimii zece ani.

Spre deosebire de modelele tradiționale, care fac estimări pentru sfârșitul secolului, noul studiu, publicat în Geophysical Research Letters, ia în considerare un termen mai scurt, facilitând astfel înțelegerea relevanței în timpul vieții noastre și, implicit, încurajând acțiuni concrete.

Ce înseamnă acest lucru pentru oameni?

Cât de mari vor fi copiii noștri în 2050? Va mai fi zăpadă în 2038, când Elveția ar putea găzdui Jocurile Olimpice? Aceste estimări sunt cu atât mai importante cu cât dispariția kilometrilor de gheață va avea consecințe semnificative asupra populației, a infrastructurii și a rezervelor de apă.

„Datele utilizate pentru a construi scenariile se opresc în 2022, un an urmat de o vară extrem de caldă. Prin urmare, este probabil ca situația să fie chiar mai rea decât cea pe care o prezentăm”, declară Samuel Cook, cercetător la UNIL și prim autor al studiului.

Simulările au fost efectuate cu ajutorul algoritmilor de Inteligență Artificială. Oamenii de știință au folosit metode de învățare profundă pentru a antrena modelul să înțeleagă concepte fizice și i-au furnizat date reale despre climă și ghețari.

„Învățarea automată revoluționează integrarea datelor complexe în modelele noastre. Acest pas esențial, anterior notoriu de complicat și de costisitor din punct de vedere computațional, devine acum mai precis și mai eficient”, explică Guillaume Jouvet, profesor la FGSE și coautor al studiului.

Modelarea a fost realizată cu ajutorul modelului IGM dezvoltat în cadrul grupului ICE al UNIL.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce insule vor ajunge de nelocuit din cauza schimbărilor climatice?

Care păduri sunt mai eficiente atunci când vine vorba de stocarea de carbon?

Cercetătorii au găsit sute de chimicale toxice în plasticul reciclat

Un studiu arată că pierdem apă subterană cât 7.000 de Mari Piramide în fiecare an