Fumatul are efecte pe termen lung asupra sistemului imunitar

La fel ca alți factori, precum vârsta, sexul și genetica, fumatul are efecte pe termen lung asupra răspunsurilor imunitare. Acesta este rezultatul unei cercetări recente realizate de o echipă de oameni de știință de la Institutul Pasteur din Franța, folosind colectivul Milieu Intérieur, alcătuit din 1.000 de voluntari sănătoși, stabilit pentru a înțelege variațiile în răspunsurile imunitare.

Pentru mult timp după ce au renunțat la acest obicei, fumătorii rămân cu efecte asupra unor mecanisme de apărare ale corpului, efecte dobândite în timpul fumatului. Aceste constatări, care dezvăluie pentru prima dată efectele pe termen lung ale fumatului asupra imunității, sunt publicate în jurnalul Nature.

• Mit sau adevăr: De ce nu este bine să mănânci stând în picioare?
• Cercetătorii au calculat cât de mult plânge un om, în medie

Sistemele imunitare ale indivizilor variază semnificativ în ceea ce privește eficacitatea de a răspunde la atacuri microbiene. Dar cum poate fi explicată această variabilitate? Ce factori determină aceste diferențe?

Cum au descoperit cercetătorii că fumatul are efecte pe termen lung asupra imunității?

„Pentru a răspunde la această întrebare cheie, în 2011 am înființat colectivul Milieu Intérieur, alcătuit din 1.000 de indivizi sănătoși cu vârste cuprinse între 20 și 70 de ani”, comentează Darragh Duffy, șeful Unității de Imunologie Translațională la Institutul Pasteur și autor al studiului. În timp ce anumiți factori precum vârsta, sexul și genetica sunt cunoscuți pentru impactul semnificativ asupra sistemului imunitar, scopul acestui nou studiu a fost să identifice care alți factori au avut cel mai mare impact.

Oamenii de știință au expus mostre de sânge prelevate de la indivizi din colectivul Milieu Intérieur la o varietate largă de microbi (virusuri, bacterii etc.) și au observat răspunsul lor imunitar prin măsurarea nivelurilor de citokine secretate.

Folosind cantitățile mari de date adunate de la indivizii din colectiv, echipa a determinat apoi care dintre cele 136 de variabile investigate (indice de masă corporală, fumat, număr de ore de somn, exercițiu, boli din copilărie, vaccinări, mediu de viață etc.) au avut cel mai mare impact asupra răspunsurilor imunitare studiate. Trei variabile au ieșit în evidență: fumatul, infecția latentă cu citomegalovirus și indicele de masă corporală.

„Influența acestor trei factori asupra anumitor răspunsuri imunitare ar putea fi egală cu cea a vârstei, sexului sau geneticii”, subliniază Darragh Duffy.

Fumatul perturbă capacitatea imunitară a organismului

În ceea ce privește fumatul, o analiză a datelor a arătat că răspunsul inflamator, care este declanșat imediat de infectarea cu un patogen, a fost amplificat la fumători, și, mai mult, activitatea anumitor celule implicate în memoria imunitară a fost afectată.

Cu alte cuvinte, acest studiu arată că fumatul perturbă nu numai mecanismele imunitare înnăscute, ci și unele mecanisme imunitare adaptative. „O comparație a răspunsurilor imunitare la fumători și foști fumători a arătat că răspunsul inflamator a revenit la niveluri normale rapid după renunțarea la fumat, în timp ce impactul asupra imunității adaptive a persistat timp de 10-15 ani”, observă Darragh Duffy.

„Este prima dată când a fost posibil să demonstrăm că fumatul are efecte pe termen lung asupra sistemului imunitar”, exclamă cercetătorul.

În esență, sistemul imunitar pare să aibă ceva asemănător cu o memorie pe termen lung a efectelor fumatului. Dar cum funcționează? „Când ne-am dat seama că profilurile fumătorilor și ale foștilor fumători erau similare, am bănuit imediat că erau implicate procesele epigenetice”, spune Violaine Saint-André, bioinformaticiană în cadrul Unității de Imunologie Translațională de la Institutul Pasteur și primă autoare a studiului.

„Am demonstrat că efectele pe termen lung ale fumatului asupra răspunsurilor imunitare erau legate de diferențe în metilarea ADN-ului, cu potențialul de a modifica expresia genelor implicate în metabolismul celulelor imunitare, între fumători, foști fumători și nefumători”, spune ea. Se pare, deci, că fumatul poate induce schimbări persistente în sistemul imunitar prin mecanisme epigenetice.

„Aceasta este o descoperire majoră ce elucidează impactul fumatului asupra imunității indivizilor sănătoși și, de asemenea, în comparație, asupra imunității celor care suferă de diverse boli”, concluzionează Violaine Saint-André, citată de Medical Xpress.

Vă recomandăm să citiți și:

Retinele crescute în laborator explică de ce oamenii văd culori pe care câinii nu le pot vedea

Chiar și țigările electronice fără nicotină pot afecta plămânii, arată un studiu

Educația salvează vieți! Oamenii cu studii au un risc de mortalitate mai mic

Ce se întâmplă în creier după o despărțire?