Cât ne va costa să rezolvăm problema schimbărilor climatice dacă nu luăm măsuri acum?

Noi cercetări subliniază alegerea crucială cu care ne confruntăm în fața schimbărilor climatice: remedierea schimbărilor climatice acum sau să cheltuim mult mai mulți bani și resurse pentru a le rezolva în viitor, după ce punctele critice de mediu vor fi fost deja depășite.

O echipă de la Laboratorul Național Pacific Northwest (PNNL) și Laboratorul Național Los Alamos (LANL) din SUA a realizat calculele necesare, folosind mai multe variații ale unui model climatic și scenariul pierderii gheții marine.

• Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?
• Ce a descoperit o echipă de cercetători în structura termică de sub Groenlanda?

Punctele critice se referă la praguri dincolo de care schimbările majore și ireversibile devin inevitabile, chiar dacă factorii care le-au declanșat sunt eliminați. În acest caz, cercetătorii au analizat momentul în care regiunile polare fără gheață ar deveni inevitabile, chiar dacă încălzirea globală ar fi cumva oprită.

Remedierea schimbărilor climatice va costa mai mult dacă o amânăm

„Ori suportăm costul acum, chiar înainte de a depăși pragul, ori așteptăm. Dar dacă așteptăm, amploarea intervenției necesare pentru a readuce sistemul climatic la starea inițială crește brusc”, explică Parvathi Kooloth, matematiciană la PNNL.

Deși este logic că schimbările climatice devin mai greu de inversat pe măsură ce persistă, cercetătorii au vrut să cuantifice în mod specific creșterea costurilor după depășirea punctului critic, folosind scenariul pierderii gheții marine.

Echipa a descoperit că, în acest caz, costurile necesare pentru remedierea schimbărilor climatice cresc de patru ori imediat după depășirea punctului critic. Deși modelele arată că această creștere abruptă poate fi întârziată, oferindu-ne mai mult timp pentru a acționa, odată ce „fereastra de supracompensare” se închide, costurile cresc și mai rapid.

Nu toate consecințele punctelor critice pot fi inversate, avertizează cercetătorii. În timp ce depășirea unui punct critic poate avea loc rapid, remedierea daunelor necesită mult mai mult timp și efort, subliniază Science Alert.

Identificarea punctelor critice

„Dacă ajungem în anul 2100 fără gheață marină, poate că nu va fi suficient să reducem emisiile la nivelurile din 2024, acum când încă avem puțină gheață. Este posibil să fie nevoie să reducem emisiile mult mai mult, la niveluri anterioare anului 2024, această asimetrie este importantă pentru a ne decide direcția viitoare”, spune Kooloth.

Deși fiecare punct critic este unic, influențat de o combinație de factori, cercetătorii sugerează că toate împărtășesc principii fundamentale. Echipa este încrezătoare că descoperirile despre gheața marină pot fi aplicate și pentru alte scenarii, cum ar fi dispariția recifelor de corali sau a pădurilor tropicale.

Există și vești pozitive. Studii de acest tip ar putea ajuta la identificarea și anticiparea punctelor critice înainte de a fi atinse. Teoretic, asta ne-ar putea ajuta să le evităm, deși, ca specie, nu avem un istoric prea bun în a asculta avertismentele oamenilor de știință.

„Știm multe despre sistemul climatic actual. Dar chiar și acum, nu suntem niciodată complet siguri cât de departe sau de aproape suntem de un punct critic. Am putea, într-o zi, să folosim indicatori observabili pentru a oferi avertismente timpurii? Speranța mea este că vom putea,” spune Kooloth.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul npj Climate and Atmospheric Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce secret ascunde insula misterioasă din Argentina care arată ca un ochi?

Plasticul care se dizolvă în apă ar putea combate criza globală a poluării

Atlanticul de Nord devine mai sărat din cauza schimbărilor circulației oceanice

Sateliții pot observa acum din spațiu plasticul de pe plaje