Test de cultură generală. Ce sunt centurile Van Allen?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ce sunt centurile Van Allen? Unul dintre cele mai mari pericole pentru astronauții care călătoresc spre Marte este expunerea la radiații de mare energie provenite din vântul solar, furtunile solare și razele cosmice galactice, care își au originea dincolo de sistemul nostru solar. Aceste radiații sunt mult mai dăunătoare pentru oameni decât razele X utilizate în medicină pentru diagnosticarea fracturilor sau pentru tratarea cancerului.

Magnetosfera Pământului captează particulele de radiație de mare energie și protejează planeta atât de furtunile solare, cât și de fluxul constant de vânt solar, care poate afecta tehnologia și sănătatea oamenilor.

Aceste particule captive formează două centuri de radiații, cunoscute sub numele de centurile Van Allen, care înconjoară Pământul asemenea unor gogoși uriașe. Centura exterioară este alcătuită din miliarde de particule de mare energie provenite de la Soare, în timp ce centura interioară se formează prin interacțiunea razelor cosmice cu atmosfera terestră.

Ce sunt centurile Van Allen?

Astronauții trebuie să traverseze centurile Van Allen pentru a ajunge în spațiul cosmic, așa că este esențial ca această trecere să fie rapidă, pentru a limita expunerea la radiații. De asemenea, echipamentele electronice sensibile ale sateliților și ale navelor spațiale care tranzitează această regiune trebuie protejate împotriva radiațiilor. Aflate dincolo de orbita joasă a Pământului, aceste centuri au fost descoperite în 1958 de astrofizicianul James Van Allen, care a contribuit la descoperirea unor aspecte esențiale pentru explorarea sistemului solar exterior. Van Allen a demonstrat că este posibil să se zboare prin regiunile mai slabe ale radiațiilor pentru a ajunge în spațiu.

În 1968, misiunea Apollo 8 a NASA a fost prima navă spațială cu echipaj uman care a traversat centurile Van Allen, orbitând Luna și revenind apoi pe Pământ. Ultima dată când oamenii au pășit pe Lună sau au călătorit dincolo de orbita joasă a Pământului a fost în 1972, în timpul ultimei misiuni Apollo, Apollo 17.

Unde se află Stația Spațială Internațională în raport cu aceste centuri?

Stația Spațială Internațională, finalizată în 2011, orbitează la o altitudine joasă, ceea ce face călătoria către și de la stație mai sigură pentru astronauți, având o distanță relativ scurtă față de Pământ, de aproximativ 400 de kilometri, echivalentul distanței dintre Washington, DC și New York. NASA intenționează să folosească viitoarele misiuni Artemis pentru a trimite astronauți dincolo de centurile Van Allen, cu scopul de a aseleniza în regiunea polului sudic  și, în cele din urmă, de a ajunge pe Marte.

Deoarece o călătorie doar dus către Marte ar putea dura între șase și nouă luni, este esențial să dezvoltăm mai întâi tehnologii avansate și să desfășurăm cercetări pe Lună pentru a înțelege mai bine condițiile necesare supraviețuirii în spațiul cosmic profund.

Fiind mult mai accesibilă decât Marte, Luna le oferă oamenilor de știință o oportunitate valoroasă de a studia efectele condițiilor extreme ale spațiului asupra organismelor vii. Gravitația modificată, expunerea la radiații de mare energie și compoziția atmosferică diferită sunt doar câțiva dintre factorii de stres care pot influența capacitatea noastră de a susține viața dincolo de Pământ, explică NASA.

Vă recomandăm să citiți și:

Roverul Perseverance a extras cea mai veche mostră de pe Marte de până acum

Fără precedent! O echipă internațională de astronomi a reușit să fotografieze „pânza cosmică”

Cercetătorii spun că existența unor specii extraterestre tehnologice este foarte probabilă

Astronomii dezvăluie cel mai mare jet radio văzut vreodată în Universul timpuriu