Oamenii de știință au datat rămășițele unui copil antic care seamănă atât cu oamenii, cât și neanderthalienii

Oamenii de știință au reușit să dateze rămășițele unui copil antic care a stârnit un val de interes la momentul descoperirii datorită trăsăturilor ce combină elemente atât umane, cât și neanderthaliene.

Rămășițele unui copil antic au fost descoperite în urmă cu 27 de ani într-un adăpost de stâncă numit Lagar Velho, situat în centrul Portugaliei. Scheletul aproape complet era pătat cu roșu, ceea ce i-a determinat pe cercetători să presupună că fusese înfășurat într-o piele de animal vopsită înainte de înhumare.

• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?

La momentul descoperirii, oamenii de știință au observat că unele dintre trăsăturile copilului, precum proporțiile corpului și structura maxilarului, semănau cu cele ale unui neanderthalian. Astfel, cercetătorii au sugerat că acesta ar fi putut proveni dintr-o populație rezultată din încrucișarea dintre oameni și neanderthalieni. Această ipoteză era revoluționară la acea vreme, dar progresele în domeniul geneticii au demonstrat între timp că asemenea populații au existat, ba chiar și oamenii moderni încă poartă ADN neanderthalian, scrie Phys.org.

Ce au descoperit cercetătorii despre rămășițele unui copil antic?

Însă stabilirea perioadei exacte în care a trăit copilul s-a dovedit o provocare. Rădăcini mici de plante pătrunseseră prin oase, iar contaminarea din mediul înconjurător, provenită din plante sau alte surse, a făcut imposibilă utilizarea metodei tradiționale de datare cu carbon. Prin urmare, cercetătorii au încercat să dateze cărbunele și oasele de animale găsite în apropierea scheletului, ajungând la o vechime estimată între 27.700 și 29.700 de ani.

Tehnicile de datare s-au îmbunătățit între timp, iar recent, într-un studiu publicat în revista Science Advances, cercetătorii au reușit să dateze direct scheletul copilului prin măsurarea unei proteine specifice, care se găsește în principal în oasele umane. Analizând o parte a unui braț zdrobit, au confirmat că estimarea anterioară era destul de precisă: copilul a trăit acum aproximativ 27.780 – 28.550 de ani.

„Faptul că am reușit să stabilim vârsta copilului a fost ca și cum i-am redat o mică parte din povestea sa, ceea ce este un privilegiu imens”, a declarat Bethan Linscott, autoare a studiului și cercetătoare la Universitatea din Miami (SUA).

Un progres în metodele arheologice

Linscott a subliniat că această descoperire nu este doar despre un simplu schelet, ci despre un mormânt al unui copil. În timp ce analiza oasele, nu putea să nu se întrebe cine l-a iubit, ce îl făcea să râdă și cum arăta lumea sa în cei patru ani pe care i-a trăit.

Paul Pettitt, arheolog la Universitatea Durham (Anglia), care nu a fost implicat în studiu, a declarat că această cercetare este un exemplu al progreselor făcute în metodele de datare, care îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine trecutul.

Studierea originilor umane este importantă „din același motiv pentru care păstrăm portretele părinților și bunicilor noștri. Este o formă de a ne aminti”, a explicat João Zilhão, autor al studiului și cercetător la Universitatea din Lisabona (Portugalia).

Vă recomandăm să citiți și:

Fosile vechi de 120 de milioane de ani răstoarnă evoluția dinozaurilor

Studierea fosilelor dezvăluie că palmierii au prosperat cândva în Canada subarctică

Laserele au dezvăluit un drum indigen care se aliniază cu solstițiul de iarnă, vechi de 1.000 de ani, lângă Canionul Chaco

Când au început oamenii să bea cafea?