Scheletul unei ascete extreme a fost descoperit în Ierusalim. Arheologii au descoperit, nu departe de Ierusalim, mormântul din secolul al V-lea al unei persoane înfășurate în lanțuri grele de metal. Însă această înmormântare din perioada bizantină a adus o surpriză neașteptată: persoana care a practicat auto-pedepsirea religioasă era de fapt o femeie.
Săpăturile efectuate la o serie de cripte din cadrul mănăstirii bizantine de la Khirbat el-Masani, situată la aproximativ 3 kilometri nord-vest de Orașul Vechi al Ierusalimului, au scos la iveală scheletele mai multor bărbați, femei și copii. Unul dintre morminte conținea scheletul unei ascete extreme, cuprins de lanțuri.
Arheologii de la Autoritatea pentru Antichități din Israel, care au coordonat săpăturile, au presupus inițial că individul era de sex masculin. Cu toate acestea, analizele ulterioare au schimbat această ipoteză.
În urma adoptării creștinismului ca religie oficială a Imperiului Roman, în anul 380 d.Hr., monahismul și ascetismul au cunoscut o expansiune semnificativă. O practică ascetică frecvent întâlnită în acea perioadă era petrecerea vieții pe vârful unui stâlp, predicând și rugându-se, adesea purtând lanțuri grele în jurul corpului.
Într-un studiu publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, cercetătorii au analizat oasele din acest mormânt neobișnuit pentru a confirma sexul biologic al persoanei. Spre surprinderea lor, testele au indicat că individul era, cel mai probabil, de sex feminin.
„Utilizarea lanțurilor de către asceții de sex masculin este bine documentată. În schimb, există foarte puține relatări despre femei care să fi practicat acest tip de ascetism”, a declarat coautoarea studiului, Elisabetta Boaretto, arheologă la Institutul Weizmann (Israel), pentru Live Science.
Analizele au indicat că persoana avea între 30 și 60 de ani la momentul decesului, însă oasele erau într-o stare precară de conservare. Pentru a determina sexul biologic, cercetătorii au analizat peptidele (lanțuri scurte de aminoacizi) din smalțul dentar. Ei au identificat prezența genei AMELX, asociată cromozomului X, dar nu și a genei AMELY, care se găsește pe cromozomul Y. Acest rezultat a indicat că persoana avea doi cromozomi X și era, deci, de sex feminin.
„Este important de menționat că rezultatele noastre identifică doar sexul biologic”, au subliniat autorii studiului.
Asceza feminină este atestată în sursele istorice, în special în rândul nobilimii din secolul al IV-lea. Totuși, femeile care alegeau o viață ascetică adoptau, de obicei, forme mai puțin extreme de devoțiune, bazate pe rugăciune, post și meditație. Utilizarea lanțurilor ca metodă de restricționare fizică era o practică mai rară printre femei.
„Prin limitarea mișcărilor fizice, aceste persoane își ofereau mintea și sufletul în întregime lui Dumnezeu”, a explicat Boaretto.
Descoperirea unei femei îngropate în acest mod este extrem de rară, deși există dovezi anterioare ale unor înmormântări similare pentru asceți. Cercetătorii sugerează că lanțurile erau o parte esențială a identității sale spirituale și că înmormântarea în această formă a fost menită să-i păstreze devotamentul religios și după moarte.
Ce a ucis, de fapt, dinozaurii? Un nou studiu sugerează că cercetătorii s-au înșelat
Când și cum s-au adaptat oamenii la viața în deșert?
Iată cum își alegeau materialele meșterii din Epoca de Piatră!