Astronomii au înregistrat ultima răsuflare a unei planete

De peste patru decenii, astronomii au fost nedumeriți de emisii neobișnuit de puternice de raze X provenind din zona unei stele muribunde din Nebuloasa Helix. Acum, un nou studiu oferă o explicație tulburătoare: aceste radiații ar putea fi ultima răsuflare a unei planete devorate de steaua sa, o pitică albă aflată în centrul nebuloasei.

„Credem că acest semnal de raze X ar putea proveni de la resturi planetare atrase pe suprafața piticei albe, ultima răsuflare a unei planete distruse în Nebuloasa Helix. Am putea fi pe punctul de a rezolva un mister vechi de peste 40 de ani”, a declarat Sandino Estrada-Dorado, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea Națională Autonomă din Mexic.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

Piticele albe precum WD 2226-210, steaua centrală a Nebuloasei Helix, se formează atunci când o stea asemănătoare Soarelui își consumă tot combustibilul. În acest proces, steaua își pierde învelișurile exterioare, lăsând în urmă doar un nucleu mic, dar extrem de fierbinte. Energia acestui nucleu ionizează gazele din jur, creând astfel o nebuloasă planetară, adică un vast nor luminos care înconjoară steaua muribundă.

În ciuda aspectului spectaculos al nebuloasei, piticele albe sunt foarte slabe ca luminozitate, ceea ce le face greu de observat. Cu toate acestea, astronomii au reușit să studieze WD 2226-210, aflată la aproximativ 650 de ani-lumină de Pământ, descoperind indicii despre un sistem planetar zbuciumat.

Ultima răsuflare a unei planete

Observațiile anterioare au relevat existența unei planete de dimensiunea lui Neptun, aflată pe o orbită extrem de strânsă în jurul piticei albe, completând o rotație în mai puțin de trei zile terestre. Însă analizând datele colectate de telescoape cu raze X, incluzând observatorul Chandra al NASA, astronomii au descoperit și urmele unei planete de dimensiunea lui Jupiter, care orbita și mai aproape, destinul ei fiind tragic.

Indiciul-cheie a fost o ușoară fluctuație a radiațiilor X, care se repeta la fiecare trei ore, semn clar că un obiect masiv s-a aflat cândva pe o orbită incredibil de apropiată. Acest lucru sugerează că planeta a fost atrasă inexorabil spre distrugere de forțele gravitaționale ale piticei albe, scrie Futurism.

Inițial, această lume ar fi fost mult mai departe, dar interacțiunile gravitaționale cu alte planete din sistemul stelar ar fi împins-o treptat într-o orbită fatală. Odată ajunsă prea aproape, forțele mareice uriașe ale piticei albe au început să o destrame, sfârșind prin a o spulbera complet.

Ce cauzează „sunetul de moarte” cosmic?

Astronomii cred că dezastrul cosmic pe care îl observăm acum sub forma razelor X intense este, de fapt, incinerarea rămășițelor planetei pe suprafața piticei albe.

„Semnalul misterios pe care l-am observat ar putea fi cauzat de resturile planetei distruse, care cad pe suprafața piticei albe și sunt încălzite până în punctul în care emit radiații X”, explică Martin Guerrero, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Astrofizică din Andaluzia (Spania).

Dacă această ipoteză este confirmată, ar fi prima dovadă directă a unei planete distruse de steaua sa într-o nebuloasă planetară.

Această descoperire oferă perspective noi asupra viitorului sistemelor planetare, inclusiv al sistemului nostru solar. Pe măsură ce Soarele va deveni o pitică albă în câteva miliarde de ani, ce se va întâmpla cu Pământul și celelalte planete?

Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Vă recomandăm să citiți și:

Apa ar putea fi mai veche decât am crede și ar fi făcut parte din primele galaxii

Nucleul Pământului ar putea ascunde un rezervor vast de heliu primordial

Astronomii anunță noi progrese în căutarea materiei întunecate

Test de cultură generală. De ce Pluto nu este planetă?