O populație misterioasă de strămoși umani ne-a dat 20% dintre genele pe care le avem

Oamenii de știință au descoperit că strămoșii tuturor oamenilor moderni s-au desprins de o populație misterioasă de strămoși umani în urmă cu 1,5 milioane de ani și apoi s-au reconectat cu aceasta acum aproximativ 300.000 de ani. Această populație misterioasă a contribuit cu 20% din ADN-ul nostru și ar fi avut un rol esențial în dezvoltarea funcțiilor cerebrale umane.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Anglia) au utilizat un nou model genomic, numit „cobraa”, pentru a analiza evoluția umană. Studiul a folosit date genetice din 1000 Genomes Project și Human Genome Diversity Project, permițându-i echipei să identifice două grupuri ancestrale distincte: Populația A, strămoșii direcți ai Homo sapiens, ai neanderthalienilor și ai denisovanilor; și
Populația B, o populație misterioasă de strămoși umani care s-a separat de Populația A în urmă cu 1,5 milioane de ani.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Studiul a fost publicat în Nature Genetics.

La scurt timp după această separare, Populația A a suferit o reducere drastică a numărului de indivizi, pierzând o parte din diversitatea genetică. Cu toate acestea, și-a revenit, iar mai târziu, în urmă cu 300.000 de ani, s-a amestecat din nou cu Populația B.

Ce impact a avut o populație misterioasă de strămoși umani asupra Homo sapiens?

ADN-ul transmis de Populația B a influențat în special funcțiile cerebrale și procesarea neuronală, sugerând că acest amestec genetic a avut un rol cheie în evoluția inteligenței umane. Totuși, cercetătorii au descoperit și un efect negativ: genele din Populația B ar fi redus fertilitatea la unele persoane, deși mecanismul exact nu este încă înțeles complet.

„Ceea ce este fascinant este că putem reconstrui evenimente de acum sute de mii sau chiar milioane de ani doar prin analizarea ADN-ului uman actual”, a declarat Aylwyn Scally, genetician la Universitatea Cambridge.

Identitatea exactă a Populației B rămâne necunoscută. Oamenii de știință speculează că ar putea fi vorba fie despre Homo erectus, o specie arhaică ce a trăit în Africa și Eurasia; fie despre Homo heidelbergensis, posibil strămoș al neanderthalienilor și al oamenilor moderni.

Această populație nu a fost identificată clar în rămășițele fosile, ceea ce i-a determinat pe cercetători să o numească o „populație-fantomă”, un grup care a existat, dar nu a fost descoperit direct în datele arheologice, scrie Live Science.

Ce înseamnă acest studiu pentru evoluția umană?

Această descoperire susține ideea că evoluția nu s-a produs în linii clare și distincte, ci a fost un proces complex, cu încrucișări și schimb genetic între diverse populații umane arhaice.

John Hawks, antropolog la Universitatea din Wisconsin-Madison (SUA), subliniază că acest model indică un amestec profund între populațiile africane care le-au dat naștere tuturor oamenilor moderni. Cu toate acestea, el avertizează că datele utilizate provin dintr-un eșantion limitat, ceea ce înseamnă că acest studiu reprezintă mai degrabă o ipoteză de lucru decât o concluzie definitivă.

Pe măsură ce tehnologiile de analiză genetică avansează, oamenii de știință speră să obțină o imagine mai clară a trecutului nostru îndepărtat și a modului în care interacțiunile dintre diferite populații umane au influențat evoluția Homo sapiens.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii din Marea Britanie au descoperit „o benzinărie” de pe vremea romanilor

A fost descoperită o fosilă veche de 9 milioane de ani a unui strămoș colosal al Marelui Rechin Alb

Test de cultură generală. De ce sărbătorim zilele de naștere?

Unde ar putea fi îngropați primii dinozauri de pe Pământ?