Secretul păsărilor care prosperă în zonele urbane

Păsările care prosperă în zonele urbane sunt mai colorate. Cercetătorii de la Universitatea din Granada (Spania) și de la Institutul Max Planck pentru Inteligență Biologică (Germania) au demonstrat o legătură între urbanizare și coloritul penajului păsărilor.

Păsările care prosperă în zonele urbane sunt mai colorate și mai puțin maro. Aceste diferențe de colorit sunt, cel mai probabil, cauzate de particularitățile habitatului urban și de presiunea mai mică a prădătorilor: orașele au mai puțini copaci, culori de fundal diferite și un număr redus de prădători.

• Cel mai bătrân strămoș al rechinilor înota în apele Australiei pe vremea dinozaurilor
• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință

Studiul, publicat în revista Ecology Letters, analizează date de la peste 1.200 de specii de păsări și reprezintă un exemplu clar al modului în care urbanizarea influențează fauna sălbatică.

Păsările care prosperă în zonele urbane sunt mai colorate

Urbanizarea are un impact puternic asupra ecosistemelor și le provoacă dificultăți semnificative plantelor și animalelor. Creșterea accelerată a orașelor la nivel global este considerată una dintre principalele cauze ale scăderii biodiversității.

Ecologia urbană este ramura științifică ce studiază efectele urbanizării asupra organismelor vii. De exemplu, multe cercetări au investigat modul în care zgomotul din orașe influențează comunicarea la păsări. Totuși, relația dintre urbanizare și coloritul penajului a fost mai puțin explorată.

Culoarea penajului are numeroase roluri importante: ajută la reglarea temperaturii corporale (protejând împotriva frigului sau a supraîncălzirii), oferă camuflaj, contribuie la interacțiunile competitive sau la alegerea partenerului. Orașele sunt, de regulă, mai calde, au mai puțini prădători, mai multă lumină artificială și culori de fundal noi, precum cele ale betonului sau asfaltului. Prin urmare, este foarte probabil ca mediul urban să influențeze coloritul animalelor.

O cercetare a peste 1.200 de specii de păsări

Sub coordonarea lui Bart Kempenaers, cercetătorii au folosit o bază de date globală cu informații despre abundența a peste 1.200 de specii de păsări în habitate cu diferite grade de urbanizare, combinând aceste date cu informații despre coloritul penajului. Analiza a arătat că speciile care se adaptează bine în orașe au un penaj mai puțin maro.

„Nuantele de maro sunt mai des întâlnite în mediile naturale decât în orașe. Presupunem că păsările maro sunt dezavantajate într-un peisaj urban dominat de gri. Culorile predominante din oraș și lipsa habitatelor naturale pot determina astfel care specii reușesc să supraviețuiască acolo”, explică Kaspar Delhey, unul dintre autorii studiului.

În plus, speciile de păsări care au succes în mediul urban prezintă culori mai vii, în special în cazul femelelor. Se pare că orașele favorizează păsările mai colorate, probabil pentru că, având mai puțini prădători, riscul de a fi observate este mai mic decât în mediul rural.

Studiile anterioare sugerau că diversitatea culorilor este mai redusă în comunitățile de păsări urbane, însă echipa de cercetători de acum a demonstrat contrariul.

„În orașe există într-adevăr mai puține specii decât în mediul rural. Însă, dacă luăm acest lucru în considerare, comunitățile de păsări din orașe au, de fapt, o diversitate cromatică mai mare”, afirmă Juan Diego Ibáñez-Álamo, autor al studiului.

Concluzia studiului este clară: păsările care reușesc să se adapteze la viața în orașe diferă în ceea ce privește coloritul față de cele care nu reușesc, ceea ce dovedește că există o legătură între urbanizare și coloritul penajului la păsări. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă acest fenomen este valabil și în cazul altor grupuri de animale.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperit cel mai bătrân ienupăr din lume. Cât de vechi este coniferul?

De ce nu mănâncă urșii panda mai multă carne?

Microplasticele din plămânii păsărilor arată cât de poluat este aerul

Câinii s-ar fi domesticit singuri din nevoia de hrană, sugerează un studiu