Microplasticele din plămânii păsărilor arată cât de poluat este aerul. Un nou studiu realizat de Universitatea din Texas, Arlington (SUA) a descoperit că particulele microscopice de plastic care plutesc prin aer ajung să se depună în plămânii păsărilor. Cercetătorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de prezența acestor poluanți periculoși în aerul pe care îl respiră oamenii și în alimentele pe care le consumă.
Shane DuBay, profesor asistent de biologie la UTA și coautor al studiului, a explicat că păsările au fost alese ca subiect de cercetare datorită distribuției lor largi și a faptului că împart multe habitate cu oamenii. Prin urmare, microplasticele din plămânii păsărilor arată cât de poluat este aerul.
Studiul a fost publicat în Journal of Hazardous Materials.
„Păsările sunt indicatori importanți ai condițiilor de mediu. Ele ne ajută să înțelegem starea ecosistemului și să luăm decizii informate despre conservare și controlul poluării”, a declarat DuBay.
Echipa de cercetători a analizat 56 de păsări sălbatice din 51 de specii diferite, toate prelevate din zona Aeroportului Tianfu, din vestul Chinei. Din plămânii acestora s-au prelevat probe care au fost supuse unor analize chimice avansate: tehnologie laser cu infraroșu direct, utilizată pentru a detecta și număra microplasticele; și piroliză cu cromatografie de gaze-spectrometrie de masă, care a identificat nanoparticule de plastic mai mici, capabile să pătrundă în sânge prin plămâni.
Rezultatele au relevat concentrații ridicate de microplastice, cu o medie de 221 particule pe specie și 416 particule pe gram de țesut pulmonar. Cele mai comune tipuri de plastic identificate au fost polietilena clorinată, utilizată pentru izolarea țevilor și a firelor electrice, și cauciucul butadienic, folosit în fabricarea anvelopelor, scrie Phys.org.
Deși nu există un nivel „sigur” stabilit pentru acumularea de microplastice în țesutul pulmonar, cercetările anterioare au asociat concentrațiile ridicate cu probleme grave de sănătate, precum boli de inimă, cancer, afecțiuni respiratorii și probleme de fertilitate.
„Studiul nostru subliniază necesitatea urgentă de a combate poluarea cu plastic, deoarece acești contaminanți au efecte negative asupra sănătății ecosistemelor și, implicit, asupra sănătății umane”, a avertizat DuBay.
Descoperirile cercetătorilor evidențiază importanța alocării de resurse pentru studii suplimentare și pentru implementarea unor măsuri concrete de reducere a poluării cu microplastice, contribuind astfel la protejarea mediului și a sănătății globale.
Ce a descoperit primul studiu despre microbiomul intestinal al păsărilor sălbatice?
Cinci produse din plastic, folosite zilnic de oameni, care sufocă planeta
Zeci de țări cer un obiectiv global de reducere a producției de plastic
Plantele care economisesc sute de miliarde de dolari în protecția împotriva inundațiilor