Telescopul Webb a confirmat cea mai rece planetă descoperită vreodată

Telescopul Webb a confirmat cea mai rece planetă descoperită vreodată. În 2020, astronomii au detectat planeta WD 1856+534 b, un gigant gazos de aproximativ șase ori mai greu decât Jupiter, adică un „super-Jupiter”, care orbitează în jurul unei pitice albe aflate la 81 de ani-lumină de Pământ.

Aceasta a fost prima planetă observată în tranzit care se învârte în jurul unei stele de acest tip. Acum, un nou studiu realizat cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST) a confirmat că aceasta este cea mai rece planetă descoperită vreodată.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Cercetarea a fost condusă de Mary Anne Limbach, om de știință la Universitatea din Michigan, împreună cu o echipă internațională de astronomi de la MIT, Universitatea Johns Hopkins, Universitatea Texas din Austin, CIERA, NOIRLab (toate din SUA), Universitatea Southern Queensland (Australia) și altele.

Cea mai rece planetă descoperită vreodată a fost confirmată

Observațiile au fost realizate cu instrumentul MIRI (Mid-Infrared Instrument) de la bordul JWST, în cadrul programului de observații generale din ciclul 3 al telescopului. Scopul a fost caracterizarea directă a planetei prin analizarea luminii infraroșii emise de aceasta, o metodă esențială pentru misiunea JWST, care include și căutarea de semne chimice asociate cu viața, cum ar fi oxigenul, metanul, apa sau azotul.

Aceste observații oferă informații valoroase nu doar despre compoziția planetei, ci și despre modul în care s-a format și cum a migrat spre orbita actuală. Până acum, însă, detectarea directă a luminii emise de o exoplanetă a fost extrem de dificilă, din cauza luminozității copleșitoare a stelei pe care o orbitează, scrie Phys.org.

În plus, metoda observării directe a fost eficientă doar în cazul planetelor mari, cu orbite largi sau cu atmosfere extrem de fierbinți. Nu s-au observat până acum planete terestre (stâncoase) în orbite apropiate de stelele lor și nici planete cu temperaturi sub 275 K (aprox. 2°C), adică comparabile cu ale Pământului. Aici intervin piticele albe: fiind stele stinse și slab luminoase, ele oferă o oportunitate unică de a detecta planete reci.

O oportunitate unică

După cum au subliniat autorii studiului, „luminozitatea scăzută a piticelor albe reduce semnificativ dificultățile legate de contrast, care de obicei împiedică detecțiile directe în jurul stelelor obișnuite. Fiind rămășițe ale stelelor asemănătoare Soarelui, aceste obiecte ne pot oferi indicii despre soarta sistemelor planetare după moartea stelei centrale”.

În plus, studierea acestor sisteme ne-ar putea spune dacă planetele îi pot supraviețui acestei faze finale de viață a stelei și dacă ar putea exista în continuare condiții de locuibilitate în jurul unei astfel de rămășițe stelare.

Pentru acest studiu, echipa a confirmat existența planetei WD 1856+534 b folosind metoda excesului infraroșu și datele MIRI de la JWST. Astfel, au putut determina cu mai multă precizie masa și temperatura atmosferică a planetei. Rezultatul: o temperatură medie de 186 K (-87°C), ceea ce o face cea mai rece exoplanetă observată vreodată.

De asemenea, cercetătorii au stabilit că masa sa nu depășește de șase ori masa lui Jupiter, contrazicând estimările anterioare care sugerau o masă de până la 13,8 ori mai mare. Concluziile lor oferă prima confirmare directă că planetele îi pot supraviețui evoluției stelare și pot migra spre orbite apropiate de zona locuibilă a unei pitice albe.

Echipa așteaptă cu interes următoarele observații programate pentru 2025, care ar putea duce la descoperirea altor planete din același sistem. Acestea ar putea explica dacă WD 1856+534 b a fost împinsă în orbita sa actuală de o perturbație gravitațională. De asemenea, rezultatele unei alte observații realizate anterior cu spectrometrul NIRSpec de la JWST urmează să fie publicate curând, oferind prima caracterizare a atmosferei planetei.

Studiul este disponibil pe serverul de pre-publicare arXiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au găsit materia „lipsă” din Univers

O echipă de cercetători ar fi rezolvat unul dintre marile mistere ale astronomiei

Prima dată în istoria zborului spațial când un echipaj doar din femei ajunge pe orbita Pământului

O gaură neagră din constelația Fecioarei s-a trezit brusc după ce a fost inactivă timp de zeci de ani