Home » Știință » Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri

Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri

Publicat: 30.05.2025

Oamenii pot comunica doar din priviri. Oamenii pot citi intențiile din privirea celorlalți, arată cercetări recente, confirmând o presupunere bine cunoscută despre comunicarea umană.

Un studiu arată că oamenii pot comunica doar din priviri. Studiul evidențiază modul în care folosim ochii pentru a comunica nonverbal. Pe viitor, această direcție de cercetare ar putea duce la o mai bună înțelegere a modului în care persoanele cu tulburări care afectează abilitățile sociale, precum autismul, procesează aceste semnale subtile și nonverbale.

Nu trebuie să fii psiholog ca să știi că ochii transmit o mulțime de informații; nu degeaba se spune că „ochii sunt oglinda sufletului”. Însă cercetătorii studiază de mult timp cum anume creierul detectează mișcările fine ale ochilor și le transformă într-o înțelegere a gândurilor, emoțiilor sau intențiilor celuilalt. Cum ne dăm seama când o privire are o semnificație și când este doar un gest întâmplător?

„Încercăm să înțelegem de ce creierul nostru procesează diferit informațiile sociale”, explică Jelena Ristic, profesoară de psihologie la Universitatea McGill (Canada) și autoare principală a studiului.

Studiul a fost publicat în Communications Psychology.

Ce experimente au făcut oamenii de știință?

Ristic și colegii săi au vrut să afle dacă oamenii reacționează diferit la mișcările intenționate ale ochilor, față de cele neintenționate. Mai întâi, au filmat persoane care stăteau în fața unui ecran și își mișcau ochii ca răspuns la instrucțiuni. Uneori, participanții alegeau singuri în ce direcție să privească (stânga sau dreapta), iar alteori li se cerea explicit să privească într-o anumită direcție.

„Singura diferență dintre aceste situații este că, într-un caz, mișcarea ochilor este intenționată, iar în celălalt, este impusă”, a explicat Ristic pentru Live Science. Ulterior, cercetătorii au arătat înregistrările (tăiate chiar înainte ca persoana să-și miște efectiv privirea) unui grup de aproximativ 80 de participanți, cerându-le să prezică în ce direcție se va uita persoana din videoclip: la stânga sau la dreapta.

„Participanții luau mai rapid decizii atunci când privirile erau intenționate”, a spus Ristic. Diferența era de doar câteva milisecunde, dar suficientă pentru a arăta că creierul procesează diferit privirile cu intenție față de cele fără intenție.

În două experimente suplimentare, fiecare cu aproximativ 70 de participanți, cercetătorii au testat dacă viteza cu care privirea era urmărită depindea de intenție. Se așteptau ca participanții să urmeze mai repede privirile intenționate. Însă, surprinzător, intenția nu a influențat acest comportament, ceea ce sugerează că procesele din creier care detectează intenția unei priviri sunt separate de cele care determină urmărirea privirii sau că această informație despre intenție este procesată ulterior, după ce observatorul a urmărit deja direcția privirii.

Este adevărat: oamenii pot comunica doar din priviri!

Pentru a înțelege ce anume detectau participanții atunci când anticipau direcția privirii intenționate, cercetătorii au analizat cu atenție videoclipurile. La o primă vedere, nu părea că oamenii își mișcă ochii deloc înainte de privirea propriu-zisă. Dar analiza detaliată a arătat că există o ușoară mișcare în zona ochilor atunci când cineva alege în mod conștient să se uite într-o anumită direcție, în comparație cu momentul în care este instruit să o facă. Aceste mișcări subtile ar putea fi un indiciu.

„Speculăm că aceste semnale fine de mișcare sunt transmise foarte rapid pentru a indica intenția celorlalți, iar sistemul nostru de observare este extrem de sensibil la ele”, spune Ristic. Următorul pas va fi utilizarea unor tehnologii mai precise de urmărire a privirii pentru a înțelege aceste semnale subtile.

De asemenea, cercetătorii vor să filmeze videoclipuri în care participanții își mișcă privirea cu o intenție clară, de exemplu, pentru a ajuta pe cineva sau pentru a păcăli, și să vadă dacă privitorii pot detecta scopul precis din spatele privirii.

În cele din urmă, echipa va desfășura studii și cu participanți care au tulburări ce afectează abilitățile sociale, precum autismul sau ADHD. În aceste condiții de neurodezvoltare, persoanele pot avea dificultăți în a observa și interpreta indiciile sociale. Cercetătorii vor să afle exact în ce etapă a procesării apar diferențele față de persoanele neurotipice.

„Aceasta este una dintre marile întrebări ale cercetării în autism: unde funcționează diferit sistemul și în ce aspecte?”, spune Ristic.

Vă recomandăm să citiți și:

Un experiment aruncă o nouă lumină asupra originilor conștienței

Bacteriile și fibrele textile pot vindeca oasele. Iată cum!

Un test arată impactul alarmant al alimentelor nesănătoase asupra cogniției umane

Iată alimentele surprinzătoare care reduc riscul de stop cardiac subit

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O stare a materiei recent descoperită este precum uleiul amestecat cu apă
O stare a materiei recent descoperită este precum uleiul amestecat cu apă
Un medicament comun pentru artrită ar putea stimula regenerarea părului la pacienții cu alopecie
Un medicament comun pentru artrită ar putea stimula regenerarea părului la pacienții cu alopecie
Test de cultură generală. Care este diferența dintre gem și marmeladă?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre gem și marmeladă?
Un obiect astrofizic fără precedent a fost descoperit cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb
Un obiect astrofizic fără precedent a fost descoperit cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb
Suedezul care a creat chimia modernă
Suedezul care a creat chimia modernă
Ruinele unei civilizații uitate, descoperite cu ajutorul tehnologiei LiDAR în pădurea amazoniană
Ruinele unei civilizații uitate, descoperite cu ajutorul tehnologiei LiDAR în pădurea amazoniană
Doar 100 de bilete mai sunt disponibile pentru „Emergence”, show-ul profesorului Brian Cox de la Sala Palatului
Doar 100 de bilete mai sunt disponibile pentru „Emergence”, show-ul profesorului Brian Cox de la Sala Palatului
Japonia pregătește o misiune care ar putea dezvălui originea Sistemului Solar
Japonia pregătește o misiune care ar putea dezvălui originea Sistemului Solar
O fosilă veche de 30 de ani ascunde oasele unui monstru marin necunoscut
O fosilă veche de 30 de ani ascunde oasele unui monstru marin necunoscut
Obiceiul simplu care ar putea modifica grăsimea corporală, masa musculară și hormonii fără să știm
Obiceiul simplu care ar putea modifica grăsimea corporală, masa musculară și hormonii fără să știm
Agenții AI se chinuie să producă cercetări științifice originale, arată un nou studiu
Agenții AI se chinuie să producă cercetări științifice originale, arată un nou studiu
Cardurile de credit expirate pot fi reactivate și folosite fraudulos, au descoperit cercetătorii
Cardurile de credit expirate pot fi reactivate și folosite fraudulos, au descoperit cercetătorii
Test de cultură generală. Care este diferența dintre vitamina D și vitamina D3?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre vitamina D și vitamina D3?
Astronomii au găsit 3 găuri negre supermasive pe punctul de a se ciocni
Astronomii au găsit 3 găuri negre supermasive pe punctul de a se ciocni
Cât costă laserul care omoară țânțarii din zbor?
Cât costă laserul care omoară țânțarii din zbor?
Un robot umanoid din China aleargă mai repede decât cel mai rapid om din lume
Un robot umanoid din China aleargă mai repede decât cel mai rapid om din lume
Locuitorii unei țări vor primi 10.000 de dolari ca urmare a creșterii economice generate de Inteligența Artificială
Locuitorii unei țări vor primi 10.000 de dolari ca urmare a creșterii economice generate de Inteligența Artificială
Ziua în care Uniunea Sovietică a făcut istorie cu două căţeluşe: Belka şi Strelka
Ziua în care Uniunea Sovietică a făcut istorie cu două căţeluşe: Belka şi Strelka