Fosilele uimitoare din Marele Canion oferă indicii prețioase despre o perioadă în care evoluția experimenta cu forme bizare de viață.
În urmă cu aproximativ o jumătate de miliard de ani, viața pe Pământ a început să se diversifice rapid, într-un eveniment cunoscut sub numele de „Explozia Cambriană”. În această perioadă, apar brusc în înregistrările fosile o mulțime de creaturi ciudate și complexe, care au pus bazele majorității grupurilor de animale de astăzi.
Totuși, fosilele din fazele ulterioare ale acestei perioade sunt rare, așa că nu avem o imagine completă a modului în care evoluția a continuat să experimenteze după acel „debut spectaculos”.
Acum însă, fosilele uimitoare din Marele Canion, excepțional de bine conservate, ar putea completa această lipsă. Fosilele au aproximativ 505 milioane de ani, deci sunt cu 3 milioane de ani mai tinere decât cele din faimosul strat Burgess Shale, care documentează explozia cambriană.
O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge a descoperit peste 1.500 de fosile minuscule, pe bază de carbon, în formațiunea Bright Angel din Marele Canion, care odinioară era un mediu marin de mică adâncime. Majoritatea fosilelor le aparțin viermilor Priapulida, dar au fost identificate și câteva sute de crustacee, precum și câțiva moluște.
Deși resursele din mediu erau din abundență în acea vreme, competiția între specii era și ea tot mai intensă. Asta favoriza acele organisme care reușeau să ocupe nișe ecologice noi. Analizarea fosilelor a evidențiat o serie de adaptări surprinzătoare. De exemplu, o specie de vierme numită Kraytdraco spectatus avea corpul acoperit cu dinți prevăzuți cu filamente elaborate, care variau ca formă și lungime în funcție de poziția lor. Cercetătorii cred că viermele folosea acești dinți mai tari pentru a răzui suprafețele, ridicând particule de hrană, care erau apoi filtrate cu ajutorul filamentelor mai lungi.
Fosilele de crustacee indică un sistem de hrănire prin suspensie, prin care fire minuscule împingeau particulele alimentare spre gură, unde erau zdrobite de structuri asemănătoare unor măsele.
La rândul lor, moluștele descoperite aveau rânduri de dinți în formă de lopățele, care ar fi putut fi trase înainte și înapoi pentru a răzui algele sau microbii de pe roci.
Explozia Cambriană atrage multă atenție pentru că este bine documentată în fosile, dar reprezintă doar începutul poveștii. Noile fosile, remarcabile prin nivelul de detalii păstrat, ne oferă o fereastră către perioada imediat următoare, când viața complexă deja se stabilizase și începea să inoveze, să „încerce lucruri noi”.
Și e bine că s-a întâmplat așa: majoritatea marilor ramuri de animale (așa-numitele „filumuri”) au apărut în acea perioadă. Printre ele se numără artropodele, care includ insectele, arahnidele și crustaceele, și cordatele, adică toate animalele cu coloană vertebrală, inclusiv oamenii, scrie Science Alert.
Această perioadă de competiție intensă din Cambrianul târziu ar fi putut consolida strategiile care le-au permis animalelor să supraviețuiască și să prospere timp de jumătate de miliard de ani.
„Dacă explozia cambriană a pus bazele soluțiilor adaptive moderne ale metazoarelor, atunci amplificarea interacțiunilor competitive dintre specii ar putea fi factorul care a impus tendințele direcționale pe termen lung în inovația funcțională a biosferei fanerozoice”, scriu cercetătorii.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Test de cultură generală. Ce este călcâiul lui Ahile?
Test de cultură generală. Care este cea mai grea statuie din lume?
Descoperirea Troiei de către Heinrich Schliemann: adevăr și legendă în arheologie
Test de cultură generală. Cât cântăresc statuile de pe Insula Paștelui?