Iată trucul care împrospătează amintirile!

Iată trucul care împrospătează amintirile! Amintirile pe jumătate uitate pot fi readuse la viață prin „călătoria mintală în timp”, sugerează un nou studiu.

Care este trucul care împrospătează amintirile? Cercetarea arată că o persoană își poate revigora amintirile care încep să se estompeze dacă reușește să-și reamintească emoțiile și gândurile pe care le-a avut în momentul în care a învățat acel lucru. De fapt, cercetătorii au descoperit că aceste amintiri „reîmprospătate” devin aproape la fel de accesibile ca cele recent formate.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Cercetarea a fost publicată în revista PNAS.

Studiul s-a concentrat pe amintiri legate de informații învățate, nu pe cele asociate unor evenimente din viață. Atunci când învățăm ceva, noua amintire este instabilă și se află pe o „curbă a uitării”, ca o stâncă aflată pe vârful unui munte. Pe măsură ce „alunecă” în jos, detaliile se pierd treptat. Dar pe măsură ce panta devine mai lină, uitarea încetinește. Există procese care stabilizează amintirile în timp și le fac mai rezistente în fața uitării, explică Karl-Heinz Bäuml, psiholog la Universitatea din Regensburg (Germania), coautor al studiului.

„Poți reduce această uitare dacă îți reamintești contextul în care ai învățat inițial informația”, spune Bäuml. Studiul a investigat cum influențează această „călătorie mintală în timp” procesul de reamintire.

Trucul care împrospătează amintirile

Cercetătorii au recrutat peste 1.200 de voluntari. Jumătate dintre aceștia au studiat un pasaj scurt, iar ceilalți au învățat liste de substantive fără legătură între ele. Fiecare grup a fost împărțit apoi în patru subgrupuri, fiecare fiind testat în mod diferit. Unul dintre subgrupuri a fost folosit ca referință și a fost rugat să repete informația învățată în decursul unei ore, fără metode suplimentare. Celelalte trei au fost testate după o pauză de patru ore, 24 de ore sau șapte zile.

La testare, aceste trei grupuri au fost rugate fie să-și amintească gândurile și emoțiile din timpul învățării inițiale, fie să revadă o parte din materialul studiat, ca „declanșator” pentru restul informației. Grupul de control a fost, de asemenea, retestat la aceleași intervale, fără nicio strategie de reactivare a memoriei.

Ambele metode de „călătorie în timp” au ajutat la reactivarea amintirilor, „urcând” simbolic informația înapoi pe muntele memoriei. La patru și 24 de ore după învățare, amintirea emoțiilor a reactivat aproximativ 70%, respectiv 59% dintre amintiri. Metoda de reamintire selectivă (priming) a avut un impact și mai mare: 84% și 68% dintre amintiri au fost reținute la aceleași intervale.

Totuși, după o săptămână, efectele au scăzut. Reamintirea emoțională nu a mai avut niciun efect, iar metoda de priming a reușit să reactiveze doar 31% dintre amintiri, scrie Live Science.

Strategia de aplicat înainte de examene

Deniz Vatansever, neurocercetător la Universitatea Fudan (China), care nu a fost implicat în studiu, spune că această cercetare rafinează înțelegerea noastră asupra memoriei: „Memoria nu se degradează liniar; putem s-o readucem aproape la forma inițială.” Totuși, el atrage atenția că adevăratul test este să vedem dacă aceste rezultate se aplică și în afara laboratorului.

„Amintirile autobiografice sau trăirile zilnice sunt pline de emoții și senzații”, spune el. În comparație, listele de cuvinte și pasaje scurte nu au aceeași bogăție. Bäuml este de acord că gradul de „rejuvenare” a memoriei variază în funcție de complexitatea amintirii.

Totuși, pentru cineva care se pregătește pentru un examen, Bäuml recomandă sesiuni de recapitulare distribuite în timp: „Cel mai eficient ar fi să reiei mintal materialul după trei zile, apoi după șase zile și așa mai departe. Aceste cicluri de reactivare pot menține amintirile la un nivel înalt.”

Justin Hulbert, un alt neurocercetător (de la Bates College, SUA), susține că repetiția constantă poate preveni degradarea memoriei. După câteva „reîmprospătări” frecvente în primele ore sau zile, memoria ar putea rămâne stabilă chiar și luni sau ani întregi. „Asta înseamnă că trebuie să ‘urci bolovanul’ de mai puține ori pentru a păstra amintirea pe termen lung”, concluzionează el.

Vă recomandăm să citiți și:

Forța din mâini: ce ne spune priza despre sănătatea noastră

Mâncare nesănătoasă, dar mai puțin dăunătoare: Ce recomandă experții în nutriție dacă poftești la „junk food”

Cercetătorii chinezi au găsit „un comutator genetic” pentru regenerarea de organe

Cât de importantă este durerea în timpul exercițiilor fizice