Cât de importantă este durerea în timpul exercițiilor fizice

Expresia „fără durere nu câștigi” (în engleză, „no pain, no gain”) e inscripționată pe tricouri de sală de zeci de ani, dar cât adevăr conține? Să fie, oare, durerea esențială pentru a obține beneficii reale din antrenamente, cum ar fi o inimă mai sănătoasă sau mai multă masă musculară?

„Nu neapărat. O formulare mai corectă ar fi: s-ar putea să ai mai mult de câștigat dacă simți puțină durere”, explică dr. Oly Perkin, cercetător la Centrul pentru Nutriție, din cadrul Universității din Bath.

• Ce a descoperit Telescopul Spațial James Webb pe un super-Pământ topit?
• Astronomii au observat cum o stea neutronică adormită „s-a trezit la viață”

Dar nu vorbim despre o durere dăunătoare. Este vorba de semnale normale ale corpului în timpul efortului, adică disconfortul, senzația de arsură musculară sau respirația accelerată sunt răspunsuri fiziologice naturale care ne ajută să ne dozăm efortul.

Un alt fenomen cunoscut este febra musculară întârziată (DOMS), care apare la una-două zile după un antrenament, potrivit The Guardian.

„Se crede că este un mecanism de protecție, adică modul prin care corpul te avertizează că mușchii au nevoie de timp pentru refacere”, spune specialistul.

Durerea nu este întotdeauna un indicator al eficienței. Exercițiile cu impact redus, precum mersul pe jos sau mersul cu bicicleta, pot fi extrem de eficiente, mai ales dacă sunt practicate pe durate mai lungi.

„Orice mișcare, mai bună decât deloc”

„Orice mișcare, chiar dacă nu pare solicitantă, este mai bună decât deloc”, subliniază Perkin.

Este important și punctul din care pornești. Pentru începători, mișcarea poate părea mai inconfortabilă la început, dar corpul se adaptează în timp: musculatura se întărește, iar rezistența mentală crește. Pe măsură ce devii mai eficient, antrenamentele pot părea mai ușoare, chiar dacă progresezi în continuare.

Febra musculară este mai probabilă atunci când încerci exerciții noi sau tipuri de efort care implică întinderea mușchilor sub tensiune, cum ar fi alergarea la vale.

Cu alte cuvinte, concluzia este aceea că durerea nu este o condiție obligatorie pentru progres, ci este doar un posibil indicator al efortului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Exercițiile fizice, mai eficiente decât medicamentele în prevenirea recidivei cancerului

Vârsta la care apar schimbări în creierul nostru dacă renunțăm la exerciții fizice

Statul pe scaun ar putea micșora creierul, iar exercițiile fizice nu sunt soluția la problemă

Creierul începe „să se mănânce singur” în timpul exercițiilor fizice intense