Sonda spațială Juno din jurul lui Jupiter ar putea fi deja „moartă”

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Sonda Juno și-ar fi găsit sfârșitul. Sonda spațială a NASA care studiază sateliții celui mai mare corp ceresc din sistemul solar (în afară de Soare), Jupiter, ar putea fi deja oprită, dar agenția spațială nu confirmă nimic.

Sonda Juno, lansată în 2011, a intrat pe orbită în jurul lui Jupiter în 2016, începând o misiune planificată inițial să dureze doar 20 de luni. Aproape un deceniu mai târziu, Juno a oferit date științifice fără precedent despre sistemul jovian, observând gigantul gazos, numeroasele sale luni și sistemul său inelar slab, mult dincolo de durata de viață preconizată.

• Cercetătorii au descoperit peste 1.700 de „proteine ​​întunecate” ascunse în celulele umane
• O vitamină comună are o legătură complicată cu cancerul, dezvăluie experții

NASA a prelungit misiunea de mai multe ori, ultima dată în 2021, garantând funcționarea până la 30 septembrie 2025. Această dată a trecut, iar din cauza blocajului guvernamental din SUA, nu există nicio informație clară despre soarta sondei, dacă mai funcționează sau a fost deja dezactivată. Ultima extindere a misiunii a lărgit obiectivele științifice ale lui Juno: de la studierea interiorului și a magnetosferei lui Jupiter la observarea inelelor sale și a principalelor sale luni.

Sonda Juno și-ar fi găsit sfârșitul. Ce ne-a oferit până acum?

„Prin extinderea obiectivelor științifice ale acestui important observator orbital, echipa Juno va aborda o gamă de studii științifice care, istoric, erau rezervate misiunilor de tip flagship”, declara la acel moment Lori Glaze, directoarea diviziei de științe planetare din cadrul NASA. Iar Juno a făcut exact acest lucru.

În ultimii ani, sonda a realizat survoluri apropiate ale lunilor Ganymede, Europa și Io, furnizând date despre geologia, mediul și compoziția acestora. De asemenea, Juno a studiat sistemul inelar slab al lui Jupiter, continuând în paralel cartografierea câmpurilor magnetice și gravitaționale ale planetei, scrie Space.com.

Rezultatele au contribuit la pregătirea viitoarei misiuni Europa Clipper, următorul mare proiect NASA dedicat sistemului jovian. Lansată în octombrie 2024, nava este programată să ajungă la Jupiter în aprilie 2030, pentru a studia în detaliu luna Europa. Întreruperea misiunii Juno înainte de sosirea lui Europa Clipper ar crea un gol de câțiva ani în observațiile dedicate acestei regiuni a Sistemului Solar, lăsându-i pe oamenii de știință fără date noi până la sfârșitul deceniului.

Un viitor incert

Într-un e-mail trimis publicației Space.com, Molly Wasser, reprezentanta Diviziei de Științe Planetare a NASA, a amintit că misiunea „a fost prelungită până în septembrie 2025. Acesta este cel mai recent anunț oficial. În ceea ce privește viitorul misiunii, NASA va respecta legea”.

Sonda Juno și-ar fi găsit sfârșitul, dar nimeni nu poate confirma. Din cauza blocajului guvernamental, NASA nu poate confirma momentan dacă Juno mai este operațională sau a fost deja oprită. În răspunsurile oficiale transmise presei se precizează doar că „NASA este închisă în prezent din cauza suspendării finanțării guvernamentale. Vă rugăm să reveniți după aprobarea unei rezoluții bugetare sau a unei alocări de fonduri”.

Conform regulilor aplicabile în timpul blocajelor, doar misiunile considerate „activități exceptate”, adică cele esențiale pentru protejarea vieții, a bunurilor sau a securității naționale, pot continua operațiunile sau comunicațiile. Planul de continuitate al NASA mai prevede că fondurile rămase pot fi folosite doar pentru „prioritățile prezidențiale”, ceea ce limitează activitățile științifice permise în această perioadă.

Cum Juno nu face parte din aceste categorii protejate și a fost, de altfel, eliminată complet din cererea de buget prezidențială pentru anul fiscal 2026, misiunea pare să nu mai fie o prioritate. Prin urmare, până la reluarea normală a activităților guvernamentale, viitorul sondei Juno rămâne incert.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a surprins cea mai clară imagine realizată vreodată cu jetul găurii negre supermasive din galaxia M87

O anomalie gravitațională a fost detectată de NASA deasupra Atlanticului

Telescopul James Webb dezvăluie secretele celui mai vast nor de formare stelară din Calea Lactee

Centura noastră de asteroizi dispare încetul cu încetul. Care va fi soarta acesteia?