Home » Știință » Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au aprins „luminițele” la începutul Universului

Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au aprins „luminițele” la începutul Universului

Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au aprins „luminițele” la începutul Universului
Foto: NASA, ESA, CSA, I. Labbe (Universitatea de Tehnologie Swinburne), R. Bezanson (Universitatea din Pittsburgh), A. Pagan (STScI)
Publicat: 09.10.2025

S-ar putea ca, în sfârșit, să știm ce a „aprins primele lumini ale Universului” la începutul timpului cosmic.

Potrivit datelor provenite de la telescopul Hubble și telescopul spațial James Webb (JWST), primii fotoni liberi din zorii Universului provin de la mici galaxii pitice care au început să strălucească intens, risipind ceața de hidrogen opac ce umplea spațiul intergalactic.

„Această descoperire dezvăluie rolul crucial jucat de galaxiile ultra-slab luminoase în evoluția timpurie a Universului”, spune astrofiziciana Iryna Chemerynska, de la Institut d’Astrophysique de Paris. „Ele produc fotoni ionizanți care transformă hidrogenul neutru în plasmă ionizată în timpul reionizării cosmice. Acest lucru arată cât de important este să înțelegem galaxiile cu masă mică pentru a reconstrui istoria Universului.”

La începutul Universului, la doar câteva minute după Big Bang, spațiul era umplut de o ceață densă și fierbinte de plasmă ionizată.

Puțina lumină existentă nu putea pătrunde prin acest nor, pentru că fotonii se loveau constant de electronii liberi – Universul era practic cufundat în întuneric. După aproximativ 300.000 de ani, Universul s-a răcit suficient încât protonii și electronii să se combine, formând hidrogen neutru (și puțin heliu).

Cea mai solidă dovadă a forței din spatele reionizării cosmice

Deși lumina putea acum traversa acest mediu neutru, nu existau încă surse de lumină. Din acest gaz de hidrogen și heliu s-au născut însă primele stele. Aceste stele timpurii au emis radiație suficient de puternică pentru a smulge electronii din atomi și a reioniza gazul. Până atunci, însă, Universul se extinsese mult, gazul devenise difuz, iar lumina a putut străluci liber.

După circa un miliard de ani de la Big Bang – la sfârșitul epocii numite „zorii cosmici”– Universul era complet reionizat. Pe scurt: lumina s-a aprins.

Până acum, nu știam exact ce a produs acea lumină. Din cauza distanței uriașe și a obscurității acelei perioade, era greu de observat direct. Oamenii de știință au presupus că sursele principale ar fi fost găuri negre masive sau galaxii uriașe pline de stele noi, care emit multă lumină ultravioletă, scrie ScienceAlert.

Mici centrale cosmice

Dar JWST, proiectat special pentru a „privii” în zorii cosmici, a schimbat complet povestea: se pare că galaxiile pitice – mici, numeroase și surprinzător de strălucitoare – au fost adevărații vinovați.

O echipă internațională condusă de astrofizicianul Hakim Atek (Institut d’Astrophysique de Paris) a analizat datele JWST despre roiul galactic Abell 2744, folosind și observații Hubble. Abell 2744 este atât de dens încât spațiu-timpul se curbează în jurul său, formând o lentilă gravitațională care mărește lumina provenită de la obiecte foarte îndepărtate. Astfel, cercetătorii au putut observa galaxii pitice minuscule, aflate aproape de zorii cosmici.

Spectrele obținute cu JWST au arătat că aceste galaxii nu doar că erau cele mai numeroase din Universul timpuriu, dar și mult mai luminoase decât se credea.

O influență asupra întregului Univers

„Aceste mici centrale cosmice emit energie mai mult decât suficientă pentru a aprinde Universul”, afirmă Atek. „Deși sunt minuscule, galaxiile cu masă redusă produc radiație extrem de puternică, iar abundența lor în acea epocă este atât de mare încât influența lor colectivă poate transforma starea întregului Univers.”

Aceasta este cea mai solidă dovadă de până acum a forței din spatele reionizării cosmice, dar munca abia începe. Cercetătorii au studiat o mică porțiune decer și trebuie să verifice dacă acest eșantion nu este o excepție, ci reflectă populația reală de galaxii din zorii cosmici.

Ei intenționează să analizeze și alte regiuni de cer cu lentile gravitaționale pentru a obține o imagine mai completă.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Forțele fundamentale ale Universului devin din ce în ce mai slabe, sugerează un nou studiu

Primele stele au apărut într-un Univers „preîncălzit”, arată un studiu surprinzător

Cercetătorii ar fi detectat o gaură de vierme dintr-un univers paralel

Pot găurile negre să ne transporte către alte locuri din Univers?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un nou studiu sugerează că, până la urmă, cometele probabil nu au adus viața pe Pământ
Un nou studiu sugerează că, până la urmă, cometele probabil nu au adus viața pe Pământ
Astronomii s-ar fi înșelat! O etapă majoră din evoluția cosmică ar fi fost greșit înțeleasă
Astronomii s-ar fi înșelat! O etapă majoră din evoluția cosmică ar fi fost greșit înțeleasă
Timp de 89 de ani, oamenii au raportat că văd faruri care nu există. Acum știm de ce
Timp de 89 de ani, oamenii au raportat că văd faruri care nu există. Acum știm de ce
Un studiu dezvăluie modul în care bacteriile asociate coralilor îi ajută pe aceștia să supraviețuiască în căldură extremă
Un studiu dezvăluie modul în care bacteriile asociate coralilor îi ajută pe aceștia să supraviețuiască în căldură ...
Nu radiațiile au creat câinii de la Cernobîl, ci un lucru mult mai simplu, sugerează un nou studiu
Nu radiațiile au creat câinii de la Cernobîl, ci un lucru mult mai simplu, sugerează un nou studiu
Consumul de ceai ne poate proteja inima, dar există un risc neașteptat
Consumul de ceai ne poate proteja inima, dar există un risc neașteptat
Un nou vaccin împotriva cancerului pancreatic a declanșat răspunsuri imunitare la 99% dintre pacienți
Un nou vaccin împotriva cancerului pancreatic a declanșat răspunsuri imunitare la 99% dintre pacienți
(P) Unde a fost descoperită „Odiseea” lui Homer? Povestea manuscriselor care au supraviețuit aproape 3.000 de ani
(P) Unde a fost descoperită „Odiseea” lui Homer? Povestea manuscriselor care au supraviețuit aproape 3.000 de ani
Fenomenul „exercise snacking” sau cum antrenamentele pe bucăți pot construi la fel de multă forță ca o ședință lungă
Fenomenul „exercise snacking” sau cum antrenamentele pe bucăți pot construi la fel de multă forță ca o ședință lungă
Test de cultură generală. Cine a inventat lingura?
Test de cultură generală. Cine a inventat lingura?
Cum a ajuns viața pe Pământ? Un studiu contrazice o teorie veche!
Cum a ajuns viața pe Pământ? Un studiu contrazice o teorie veche!
A fost aprobată o versiune mai ieftină pentru singurul medicament injectabil din lume care previne HIV
A fost aprobată o versiune mai ieftină pentru singurul medicament injectabil din lume care previne HIV
Cel mai verde oraș din Italia se află în una dintre cele mai poluate zone din Europa
Cel mai verde oraș din Italia se află în una dintre cele mai poluate zone din Europa
Activitatea fizică ne-ar putea reduce riscul genetic de depresie, indică un nou studiu
Activitatea fizică ne-ar putea reduce riscul genetic de depresie, indică un nou studiu
De ce unii părinți au o viață sexuală deficitară după venirea pe lume a unui copil?
De ce unii părinți au o viață sexuală deficitară după venirea pe lume a unui copil?
Un studiu a descoperit că frigul declanșează o cale moleculară care prelungește viața
Un studiu a descoperit că frigul declanșează o cale moleculară care prelungește viața
Omenirea a anulat următoarea eră glaciară pentru viitoarele sute de mii de ani
Omenirea a anulat următoarea eră glaciară pentru viitoarele sute de mii de ani
Un studiu a elucidat un mister vechi de 150 de ani despre o specie dispărută
Un studiu a elucidat un mister vechi de 150 de ani despre o specie dispărută