ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Studierea Pământului este o parte esențială din misiunea agențiilor spațiale. Până la urmă, și Pământul este o planetă, singura despre care știm sigur că poate susține viață. Cu cât înțelegem mai bine ce se întâmplă aici și ne protejăm viitorul, cu atât mai bine. Observarea Pământului din spațiu nu înseamnă doar telecomunicații, navigație sau prognoze meteo, deși probabil le-ai folosit pe toate astăzi. Multe dintre siguranțele de care depindem în fața fenomenelor climatice sunt posibile datorită sateliților care monitorizează atmosfera, apa, solul, ghețarii, incendiile, poluarea și multe altele. În ciuda importanței lor, în SUA aceste programe sunt acum contestate politic, deoarece confirmă schimbările climatice și responsabilitatea umană. Prin urmare, ESA intensifică cercetarea Pământului.

La reuniunea Ministerială ESA (Agenția Spațială Europeană) din 2025, desfășurată la Bremen, agenția a anunțat contrariul: ESA intensifică cercetarea Pământului. ESA a primit un buget total de 22,069 miliarde de euro pentru următorii trei ani, mai puțin de 15 euro pe an pentru fiecare cetățean al statelor membre. Acești bani acoperă tot, de la explorare umană până la misiuni spre adâncurile cosmosului, iar printre priorități se află observarea Pământului, studierea Soarelui și apărarea planetară.

După cum explică directorul general ESA, Josef Aschbacher, agenția traversează o perioadă de succes. În acest an, ESA a lansat Biomass, o misiune menită să măsoare pădurile lumii. Au fost lansate și Sentinel-1D și Sentinel-5A, dedicate studierii modificărilor solului și ale gazelor atmosferice. ESA și NASA au trimis în spațiu și satelitul oceanografic Sentinel-6B.

Planul ESA merge și mai departe: folosirea datelor de la toate aceste misiuni pentru a construi un „geamăn digital” al Pământului, un model în timp real al sistemelor planetei, util pentru anticiparea efectelor crizei climatice.

ESA intensifică cercetarea Pământului. Ce se întâmplă cu agențiile americane?

Totuși, în SUA situația este alarmantă. Bugetul propus pentru 2026 de către administrația Trump include reduceri masive la NASA și NOAA. Se propune eliminarea a 17 misiuni NASA dedicate studierii Pământului, inclusiv Terra și Aqua, care monitorizează atmosfera și oceanele de trei decenii. Misiuni noi, precum PACE, sunt și ele în pericol. NOAA ar pierde peste 1,5 miliarde de dolari, considerându-se că noii sateliți meteo fac „măsurători climatice inutile”, relatează IFL Science.

Monitorizarea Pământului nu se oprește la atmosferă și sol. Este vitală și studierea Soarelui, deoarece erupțiile solare pot afecta comunicațiile și sateliții. Bugetul american propus taie finanțarea pentru numeroase misiuni dedicate vremii spațiale, în timp ce ESA își propune o rețea completă de monitorizare până la mijlocul anilor 2030, cu misiunea Vigil planificată pentru 2031.

Cum rămâne cu apărarea planetei?

Apărarea planetară este un alt obiectiv important. ESA vrea să identifice și să urmărească asteroizii periculoși, folosind în acest scop telescoape terestre și viitoarea misiune infraroșie NEOMIR. Până la mijlocul anilor 2030, agenția dorește să aibă capacitatea de a devia un asteroid amenințător. Un pas crucial este misiunea RAMSES, ce va decola în 2028 pentru a studia asteroidul Apophis înainte ca acesta să treacă extrem de aproape de Pământ în 2029. NASA are propria misiune pentru Apophis, OSIRIS-APEX, dar și aceasta riscă să fie anulată.

Bugetul final al SUA ar putea arăta diferit după votul Congresului, însă unele tăieri par să fi fost deja aplicate, posibil ilegal, în timpul recentei închideri guvernamentale.

În culisele reuniunii ESA, situația din SUA a fost un subiect constant, deși puțin discutat public. Mesajul oficial: ESA își respectă partenerii internaționali, dar este pregătită să-și urmeze propriile priorități și să acționeze independent atunci când este necesar.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a surprins cea mai clară imagine de până acum cu nașterea galaxiilor

Strălucire misterioasă detectată la cometa 3I/ATLAS. „Motivul rămâne neclar”, spun astronomii

O anomalie magnetică uriașă de acum 500 de milioane de ani a fost, în sfârșit, explicată

Cea mai puternică agenție spațială din lume, în prag de „extincție”: Cum este decimată NASA de la interior?