Strălucire misterioasă detectată la cometa 3I/ATLAS. „Motivul rămâne neclar”, spun astronomii

Cometa 3I/ATLAS încă aduce surprize pentru oamenii de știință, de această dată printr-o intensificare neașteptat de rapidă a strălucirii în momentul apropierii maxime de Soare. Deocamdată, specialiștii nu știu care este cauza acestui fenomen.

Cometa 3I/ATLAS încă aduce surprize. Această cometă este abia al treilea obiect cunoscut care a pătruns în sistemul nostru solar venind dintr-un alt sistem planetar, după asteroidul în formă de trabuc ʻOumuamua, descoperit în octombrie 2017, și cometa interstelară 2I/Borisov, observată în august 2019. Prezența efemeră a acestor corpuri în Sistemul Solar oferă o oportunitate rară de a studia compoziția chimică din jurul altor stele.

• Ce înseamnă cu adevărat o boală mintală?
• Oamenii de știință au rezolvat misterul vechi de 70 de ani al „căldurii imposibile” a Soarelui

Cercetătorii se așteptau ca 3I/ATLAS să devină mai luminoasă pe măsură ce se apropia de Soare, la momentul numit periheliu, ceea ce este un comportament tipic pentru cometele provenite din Norul Oort, o regiune îndepărtată plină de corpuri înghețate. Pe măsură ce radiația solară încălzește aceste comete, gheața se transformă direct în gaz (proces numit sublimare), eliberând praf și formând haloul luminos și coada caracteristice. Praful reflectă lumina solară, ceea ce determină creșterea luminozității. Totuși, în cazul lui 3I/ATLAS, strălucirea a crescut mult mai repede decât anticipaseră astronomii.

Cometa 3I/ATLAS încă aduce surprize pentru oamenii de știință

„Motivul intensificării rapide a luminozității cometei 3I, care depășește cu mult ritmul observat la cometele din Norul Oort aflate la o distanță similară, rămâne neclar”, scriu cercetătorii Qicheng Zhang, de la Observatorul Lowell (Arizona), și Karl Battams, astrofizician la Laboratorul Naval de Cercetări din Washington DC, într-un studiu publicat pe platforma arXiv.

Fenomenul a fost observat de sondele gemene STEREO-A și STEREO-B, de observatorul solar SOHO și de satelitul meteorologic GOES-19. Observațiile din spațiu au fost esențiale, deoarece cometa nu va mai putea fi observată de la sol până când va trece de cealaltă parte a Soarelui, în faza sa „postperiheliu”, adică în jurul lunii noiembrie 2025.

Echipa de cercetători ia în calcul mai multe ipoteze pentru a explica această creștere bruscă a luminozității. Una dintre ele ar putea fi viteza mare cu care cometa se apropie de Soare; alta, o compoziție internă diferită de cea a cometelor din Norul Oort. Dacă structura lui 3I/ATLAS este într-adevăr diferită, acest lucru ar putea însemna că sistemul planetar din care provine are o chimie unică, scrie Space.com.

Cometa rămâne sub observație

„Particularități ale nucleului, cum ar fi compoziția, forma sau structura, dobândite în sistemul său de origine sau în lunga călătorie interstelară, pot contribui la această luminozitate neobișnuită”, notează Zhang și Battams. De asemenea, sublimarea ar putea funcționa diferit la această cometă: cercetătorii sugerează că procesul ar fi fost dominat de dioxidul de carbon, chiar și la o distanță de aproximativ trei ori mai mare decât cea dintre Pământ și Soare, ceea ce ar fi putut menține gheața de apă în stare solidă mai mult timp.

Cometa 3I/ATLAS continuă astfel să intrige și să fascineze comunitatea științifică. După ce va ieși din strălucirea Soarelui, este foarte probabil ca observațiile ulterioare să dezvăluie și alte mistere legate de acest vizitator interstelar.

„Observațiile continue ar putea oferi în cele din urmă o explicație mai clară pentru comportamentul acestei comete”, au concluzionat cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

O galaxie bizară încalcă regulile „evoluției galactice” și îi nedumerește pe astronomi

Un asteroid minuscul a zburat chiar deasupra Antarcticii și nimeni nu l-a văzut venind

Oamenii de știință descoperă că Marte ascunde furtuni de praf mai puternice decât credeam

Telescopul Webb a surprins o supergigantă roșie chiar înainte de a exploda