Conform raportului anual privind mediul spațial al Agenției Spațiale Europene (ESA), cantitatea de deșeuri spațiale crește rapid. Trimitem sateliți în sus cu o viteză mult mai mare decât cea cu care aceștia coboară.
Pentru a agrava problema, numărul sateliților care nu mai funcționează și al bucăților de nave spațiale distruse este mult mai mare decât numărul sateliților operaționali. În cele din urmă, densitatea deșeurilor spațiale va duce la o cascadă Kessler scăpată de sub control, în care coliziunile dintre obiectele de pe orbita terestră vor adăuga mai mult material, crescând și mai mult riscul ca obiectele să se ciocnească și să creeze și mai multe deșeuri care apoi vor zbura.
Riscul coliziunilor pe orbita terestră este în creștere și va continua să crească într-un ritm alarmant dacă vom continua la ritmul actual de lansări. De fapt, acesta va continua să crească chiar dacă nu vom mai lansa niciodată nimic pe orbita terestră.
Există un consens științific conform căruia, chiar și fără lansări suplimentare, numărul resturilor spațiale ar continua să crească, deoarece evenimentele de fragmentare adaugă noi obiecte mai repede decât resturile pot reintra în mod natural în atmosferă, cunoscut și sub denumirea de sindromul Kessler.
„Această reacție în lanț poate face ca anumite orbite să devină nesigure și inutilizabile în timp, deoarece resturile continuă să se ciocnească și să se fragmenteze din nou și din nou, creând un efect în cascadă”, explică ESA într-un rezumat al raportului.
„Aceasta înseamnă că a nu adăuga noi resturi nu mai este suficient: mediul deșeurilor spațiale trebuie curățat în mod activ”.
Oamenii de știință știu de ani de zile că ritmul în care lansăm sateliți pe orbita Pământului este nesustenabil.
Cu toate acestea, Raportul privind mediul spațial 2025 este o lectură care dă de gândit, chiar și ținând cont de distrugerea automată a sateliților. În prezent, programele de monitorizare urmăresc aproximativ 40 000 de obiecte de pe orbita terestră, dintre care aproximativ 11 000 sunt sateliți activi, operaționali.
Cu toate acestea, cantitatea estimată de gunoaie aflate acolo sus este mult mai mare. Conform estimărilor ESA, pe orbita Pământului există aproximativ 54 000 de obiecte cu un diametru mai mare de 10 centimetri. Între 1 și 10 centimetri, se estimează că există 1,2 milioane de bucăți de gunoi spațial. Iar între 1 milimetru și 1 centimetru, aproximativ 130 de milioane de bucăți se învârt cu mare viteză în jurul Pământului.
S-ar putea să nu pară deosebit de înfricoșător, dar mici bucăți de resturi pot provoca daune semnificative sateliților și navelor spațiale operaționale, inclusiv Stației Spațiale Internaționale și Telescopului Spațial Hubble.
Fragmentarea nu se limitează nici la coliziuni. Defecțiunile explozive și uzura obișnuită sunt exemple de procese care pot determina obiectele de pe orbită să arunce resturi la viteză mare.
În 2024, evenimentele de fragmentare fără coliziune au fost cea mai mare sursă de deșeuri spațiale. ESA a numărat 11 astfel de evenimente care, între ele, au generat cel puțin 2 633 de bucăți de deșeuri spațiale.
Deoarece aceste evenimente sunt neplanificate și incontrolabile, nu putem face nimic pentru a ne asigura că fragmentele se află pe o orbită de descompunere care le va face să ardă inofensiv în atmosfera Pământului, scrie ScienceAlert.
Totuși, există și câteva vești pozitive. Numărul de intrări controlate în atmosferă ale etajelor de rachetă și sateliților intacți a fost mai mare în 2024 decât în anii anteriori, ceea ce înseamnă că această strategie de eliminare funcționează. De asemenea, au fost mai puține intrări necontrolate.
Menținerea acestei tendințe este o piesă a puzzle-ului. Inițiativele de curățare activă a spațiului din jurul Pământului reprezintă o altă parte. Va fi dificil și va necesita o cooperare globală; să sperăm că omenirea va putea lucra împreună pentru a menține orbita Pământului un spațiu funcțional pentru noi toți.
Prima baterie reîncărcabilă, pe bază de deșeuri nucleare, a fost prezentată în Japonia
Cercetătorii au proiectat o baterie care funcționează cu deșeuri atomice
Metale rare în valoare de peste 8 miliarde de dolari, găsite în deșeurile de cărbune
Norvegia va permite deversarea deșeurilor miniere în fiorduri