Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului

O galaxie spirală, modelată foarte asemănător cu Calea Lactee, a fost descoperită într-o epocă în care astronomii credeau că astfel de galaxii bine formate nu puteau exista încă.

Doi astronomi din India au identificat o galaxie remarcabil de matură la doar 1,5 miliarde de ani după Big Bang – o descoperire care ne provoacă înțelegerea modului în care se formează și evoluează galaxiile.

• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar
• Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!

Telescopul Spațial James Webb (JWST) al NASA este capabil să detecteze lumină extrem de slabă din Universul timpuriu. Folosind JWST, cercetătorii Rashi Jain și Yogesh Wadadekar au observat o galaxie remarcabil de similară cu propria noastră Cale Lactee.

Cu toate acestea, sistemul s-a format când cosmosul avea abia 1,5 miliarde de ani – aproximativ o zecime din vârsta sa actuală. Au numit-o Alaknanda, după râul himalayan care este unul dintre cele două brațe principale ale Gangelui (numele hindus pentru Calea Lactee este Mandakini).

Descoperirea, făcută la Centrul Național pentru Radio Astrofizică al Institutului Tata (NCRA-TIFR) din Pune, India, a fost publicată în jurnalul european Astronomy & Astrophysics.

Se credea că galaxiile spirală clasice, precum a noastră, cu două brațe simetrice și clare, au nevoie de miliarde de ani pentru a se forma. Viziunea predominantă susținea că galaxiile timpurii ar trebui să pară neregulate și dezordonate – aflate încă în procesul haotic de asamblare, nu așezate în spiralele grațioase pe care le vedem atât de des în Universul din apropiere.

Descoperirea rescrie cronologia cosmică

Alaknanda sfidează aceste așteptări. Ea are deja două brațe spiralate ample, înfășurate în jurul unei regiuni centrale luminoase, rotunjite, întinzându-se pe aproximativ 30.000 de ani-lumină. Și mai impresionant, produce anual stele noi, a căror masă combinată este echivalentă cu aproximativ 60 de ori masa Soarelui – o rată de aproximativ 20 de ori mai mare decât cea a Căii Lactee de astăzi!

„Alaknanda are maturitatea structurală pe care o asociem cu galaxiile care sunt cu miliarde de ani mai bătrâne,” explică Rashi Jain, autorul principal al studiului. „Găsirea unui disc spiralat atât de bine organizat în această epocă ne arată că procesele fizice care stau la baza formării galaxiilor – acumularea de gaz, așezarea discului și, eventual, dezvoltarea undelor de densitate spiralată – pot funcționa mult mai eficient decât prevăd modelele actuale. Ne obligă să ne regândim cadrul teoretic.”

Alaknanda se află în direcția unui roi masiv de galaxii numit Abell 2744 (sau Roiul Pandorei). Gravitația enormă a roiului îndoaie și mărește lumina de la obiectele cosmice îndepărtate aflate în spatele său, ca o lupă. Numit lentilă gravitațională, acest efect a făcut ca Alaknanda să pară de două ori mai strălucitoare, permițând JWST să surprindă structura sa spiralată în detalii uimitoare.

Jain și Wadadekar au analizat imaginile JWST ale galaxiei, reușind să estimeze cu o precizie neobișnuită distanța galaxiei, conținutul de praf, numărul de stele și viteza la care s-au format stele noi.

Alaknanda sfidează aceste așteptări

Descoperirea se adaugă unui corp tot mai mare de dovezi de la JWST care arată că Universul timpuriu era mult mai matur decât se așteptau astronomii. Mai multe galaxii în formă de disc au fost găsite la distanțe similare, dar Alaknanda se remarcă drept unul dintre cele mai clare exemple de spirală de „design grandios” (o galaxie cu două brațe proeminente, simetrice) la o epocă atât de timpurie.

Acest lucru obligă oamenii de știință să dezbată acum modul în care au apărut brațele spirale ale lui Alaknanda. O posibilitate este ca galaxia să fi crescut constant prin atragerea de fluxuri de gaz rece, permițând undelor de densitate să sculpteze în mod natural tiparele spiralate, scrie EurekAlert.

Descoperirea ne obligă să reconsiderăm povestea modului în care au luat naștere stelele, galaxiile și, în cele din urmă, planetele precum Pământul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire surprinzătoare: o gaură neagră enormă a fost găsită într-o galaxie minusculă

O galaxie bizară încalcă regulile „evoluției galactice” și îi nedumerește pe astronomi

Pietricele minuscule au creat una dintre cele mai extreme lumi din galaxie

Eveniment cosmic detectat la marginea galaxiei Calea Lactee