Cât de stresantă este viața de elev? Oamenii de știință au realizat un studiu ca să afle răspunsul

Cât de stresantă este viața de elev? Izolarea din timpul pandemiei de COVID-19 i-a separat pe adolescenți de prieteni, le-a dat peste cap rutina și i-a ținut acasă, bombardându-i zilnic cu vești proaste. De aceea, majoritatea oamenilor au presupus că starea lor psihică s-a înrăutățit în perioada acestor restricții. Un studiu realizat în Tokyo arată însă contrariul.

Cât de stresantă este viața de elev? Cercetătorii de la Universitatea Nagoya (Japonia), împreună cu colaboratorii lor, au urmărit adolescenți din Tokyo pe parcursul pandemiei și au descoperit că aceștia au prezentat episoade de depresie mai rar în timpul lockdownurilor decât în viața școlară obișnuită.

• Cum ar putea fi folosit nisipul din deșert pentru construirea caselor și a drumurilor?
• Cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer

Publicat în revista PLOS Medicine, studiul a identificat două grupuri care au trăit depresia în mod diferit. Ambele s-au simțit mai bine în timpul restricțiilor, însă scanările cerebrale au indicat diferențe biologice între ele. Spre deosebire de majoritatea studiilor despre COVID-19, care au evaluat sănătatea mintală doar în timpul sau după pandemie, acest proiect a monitorizat elevii înainte de debutul crizei, permițând identificarea schimbărilor reale.

Cât de stresantă este viața de elev? Se pare că mai stresantă decât o pandemie

Lunar, elevi de liceu cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani au evaluat cât de des se simțeau neliniștiți, lipsiți de speranță, triști sau aveau alte stări negative. Folosind o metodă numită analiza peisajului energetic, care calculează probabilitatea diferitelor stări mintale, cercetătorii au constatat că, înainte de pandemie, elevii aveau șanse de aproximativ de 11 ori mai mari să se afle într-o stare psihică sănătoasă decât într-una depresivă. În timpul pandemiei, raportul a crescut la 15-18 ori.

Majoritatea adolescenților au prezentat rezultate pozitive privind sănătatea mintală. Au apărut două tipare clare: cei mai mulți, aproximativ 73%, rareori se simțeau deprimați, în timp ce restul experimentau episoade de depresie care apăreau și dispăreau. Investigațiile RMN au arătat și ele diferențe între grupuri: adolescenții cu episoade fluctuante prezentau modificări mai rapide în regiuni cerebrale asociate funcțiilor cognitive superioare, scrie MedicalXpress.

Cum să îi ajutăm pe tineri mai mult?

Cercetătorii au creat hărți vizuale ale stărilor psihologice, care arătau ce stări sunt ușor de atins și din care este ușor să ieși. „Hărțile au arătat că, în timpul lockdownului, elevii care rareori se simțeau deprimați au devenit și mai protejați, iar cei care se confruntau cu depresia au reușit să revină mai ușor la o stare sănătoasă”, a explicat Shingo Iwami, autor principal și profesor la Universitatea Nagoya.

Spre deosebire de metodele tradiționale, care măsoară doar intensitatea depresiei, această abordare arată cum se schimbă sănătatea psihologică în timp și în ce stări rămân oamenii mai mult. Identificarea acestor tipare ar putea ajuta la sprijinirea mai eficientă a tinerilor în crize viitoare.

Totuși, autorii subliniază că eșantionul a fost redus și limitat la elevi din Tokyo, iar rezultatele pot fi diferite în alte contexte. „Nu toată lumea reacționează la fel într-o criză. Rezultatele ar putea fi foarte diferite pentru adolescenții care aveau deja dificultăți, probleme acasă sau acces limitat la resurse în timpul lockdownurilor”, a precizat profesorul Iwami.

Vă recomandăm să citiți și:

Hobby-urile aduc beneficii atât în viața personală, cât și la locul de muncă

Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică

Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Test de cultură generală. Cât timp ar dura să zbori în jurul lumii?