Cum ar putea fi folosit nisipul din deșert pentru construirea caselor și a drumurilor?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Lumea s-ar putea confrunta cu un deficit de nisip potrivit pentru producerea betonului, motiv pentru care cercetătorii testează soluții alternative, inclusiv utilizarea nisipului din deșert. Cum ar putea fi folosit nisipul de deșert în construirea caselor și a drumurilor?

Cum ar putea fi folosit nisipul de deșert în construirea caselor și a drumurilor? Ren Wei și o echipă de cercetători de la NTNU și Universitatea din Tokyo (Japonia) au creat un prototip de material nou, numit „beton din nisip botanic”. Acesta combină nisipul deșertic cu aditivi pe bază de plante și este obținut prin presarea nisipului împreună cu particule foarte mici de lemn, sub acțiunea căldurii.

Studiul lor a fost publicat în Journal of Building Engineering.

Betonul este cel mai utilizat material de construcție din lume, fiind depășit doar de apă. La nivel global, se produc anual peste patru miliarde de tone de ciment. Consumul uriaș de beton este responsabil pentru aproximativ 8% din emisiile globale de CO₂. Nisipul este un ingredient esențial al betonului, dar nu orice tip de nisip este potrivit: granulele trebuie să aibă o anumită dimensiune și formă. Din acest motiv, munții sunt dinamitați pentru a produce pietriș și nisip, iar nisipul din râuri este exploatat la scară largă, cu efecte majore asupra mediului și cu o rărire tot mai accentuată a resurselor adecvate, scrie TechXplore.

Nu orice nisip este potrivit pentru a face beton

Aici apare paradoxul: în timp ce golim râuri și sfărâmăm munți pentru a obține nisip, deșerturile lumii conțin cantități uriașe de nisip, considerat inutil pentru betonul tradițional deoarece este prea fin. Poate acest nisip aparent inutil să devină o resursă valoroasă?

„Cercetătorii discută de mulți ani dacă nisipul din deșert poate fi folosit în beton. Problema este că granulația foarte fină nu permite obținerea unui material suficient de rezistent pentru construcții”, explică Wei, cercetător postdoctoral la Departamentul de Inginerie Civilă și Producție al NTNU.

Echipa a testat numeroase variante: temperaturi diferite, presiuni variate, timpi de presare și tipuri diferite de nisip. Rezultatele au arătat că nisipul deșertic funcționează surprinzător de bine în acest proces. Materialul obținut este suficient de rezistent pentru a fi folosit la realizarea dalelor pentru trotuare și alei.

Cum ar putea fi folosit nisipul de deșert în construirea caselor și a drumurilor?

În cadrul studiului, cercetătorii au comparat betonul botanic realizat din nisip deșertic cu variante produse din alte tipuri de nisip. „Toate experimentele de până acum au fost realizate în laboratorul Universității din Tokyo. Am analizat influența temperaturii, a proporțiilor de amestec, a presiunii, a timpului de presare și a tipului de nisip asupra rezistenței și densității materialului”, a precizat Wei.

Dacă acest tip de beton se va dovedi viabil pentru mai multe aplicații, ar putea reduce nevoia de a exploata munți și râuri, diminuând astfel impactul asupra mediului. În plus, ar putea valorifica resursele de nisip care, în prezent, creează probleme în regiunile deșertice.

„Procesul de producție este relativ simplu, deci materialul ar putea fi fabricat în multe locuri. Totuși, sunt necesare teste suplimentare, inclusiv privind rezistența la frig, înainte de a putea fi utilizat în Norvegia”, spune Wei. El subliniază că, pentru beneficii reale asupra mediului, nisipul deșertic ar trebui folosit local, nu transportat pe distanțe mari.

Deocamdată, cercetătorii văd acest beton ca fiind potrivit în special pentru spații interioare, însă, cu dezvoltări viitoare, betonul din nisip botanic ar putea deveni parte a materialelor de construcție sustenabile ale viitorului și ar putea rezolva un paradox global: distrugem munți, în timp ce suntem înconjurați de nisip.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost creat cel mai mic implant cerebral wireless din lume

Test de cultură generală. De ce mercurul este lichid?

Meseriile care vor dispărea până în 2030, 2045 sau 2050

Pământurile rare care pun Groenlanda pe harta marilor mize globale