Celebritate, psihiatrie și control. Cum a fost distrusă actrița Frances Farmer de Hollywood și de sistemul psihiatric

Frances Farmer (1913 – 1970), actriță americană, cunoscută pentru talentul remarcabil și frumusețea sa, a avut o carieră promițătoare în anii 1930, când a devenit vedetă de cinema sub contract cu Paramount Pictures și una dintre celebritățile favorite ale mass media americane (New York Times o aclamase drept „cea mai promițătoare tânără actriță din America). În paralel cu faima copleșitoare, Farmer se lupta în viața personală cu probleme mentale și comportamente autodistructive, care au dus la internarea ei involuntară în instituții psihiatrice. Diagnosticul de schizofrenie paranoidă și tratamentele brutale la care a fost supusă au generat controverse și mituri în jurul vieții actriței. După eliberarea din spital în 1950, Farmer a încercat să revină în carieră, dar a trăit majoritatea anilor rămași în obscuritate, până la moartea sa la 1 august 1970, din cauza cancerului esofagian.

Frances Elena Farmer s-a născut la 19 septembrie 1913, în Seattle, Washington, din părinții Ernest Melvin Farmer, avocat, și Lillian Van Ornum Farmer, o casnică cu aspirații teatrale. De la bun început, Frances a intrat în conflict cu așteptările rigide ale mamei sale. Lillian, o figură dominatoare, a împins-o pe Frances la concursuri de frumusețe și cursuri de dicție, vorbire scenică și comportament public, modelând-o într-o fiică „perfectă”. Frances s-a opus devreme acestui tipar. Elevă la liceul West Seattle, a scris eseuri provocatoare care contestau normele sociale ale epocii, câștigând un concurs la nivel de stat cu o lucrare polemică intitulată God Dies, inspirată de Nietzsche, care a stârnit reacții puternice din partea unui juriu profund conservator. Curiozitatea sa intelectuală a condus-o la Universitatea din Washington, unde a studiat jurnalism și teatru. Aici s-a cristalizat pasiunea lui Farmer pentru actorie. S-a alăturat societății de teatru a UW, fiind aclamată pentru interpretările brute și magnetice. Un profesor și-a amintit mai târziu: „Frances nu doar juca; ea consuma rolurile. Nu te puteai uita în altă parte”.

• Test de cultură generală. Cine a fost primul om care a vizitat patru continente?

În 1935, Farmer a câștigat un concurs național organizat de revista Scholastic, obținând un contract de o săptămână cu Paramount Pictures. Debutul ei în Too Many Parents (1936) i-a pus în valoare talentul actoricesc nativ, o combinație între vervă și vulnerabilitate – un contrast puternic cu stilul melodramatic al epocii, iar până în 1937, a jucat alături de Bing Crosby în Rhythm on the Range și a oferit o interpretare impresionantă în Come and Get It, regizat de Howard Hawks.

Dar sistemul studiourilor de la Hollywood, cunoscut pentru controlul asupra vieții vedetelor, a intrat curând în conflict cu independența tinerei Farmer care a refuzat să participe la cascadorii publicitare insipide, a respins interviurile scenarizate și i-a criticat deschis pe șefii studiourilor. „Mai degrabă aș săpa șanțuri decât să mă supun acestor ipocriți”, i-ar fi spus ea unui prieten. Sfidarea care o afișa i-a adus reputația de „dificilă”, prin urmare Paramount a început să o reorienteze către roluri mai puțin importante.

Până la începutul anilor 1940, viața personală a lui Farmer a luat-o razna. Căsătoria tumultoasă cu actorul Leif Erickson, dublată de tutela manipulatoare a mamei sale, i-a exacerbat luptele cu alcoolul și depresia. În 1942, după o altercație publică din cauza unei încălcări a regulilor de circulație, Farmer a fost arestată. Mass-media s-a năpustit asupra ei, descriind-o ca fiind „dezechilibrată” și „isterică” – etichete care i-au umbrit cariera.

Ceea ce a urmat a fost o odisee chinuitoare prin sistemul de sănătate mintală american. Diagnosticată cu schizofrenie paranoidă (un diagnostic contestat ulterior de mai mulți istorici și specialiști), Farmer a fost internată involuntar de mai multe ori între 1943 și 1950. La Western State Hospital, Farmer a fost supusă unor tratamente dure, inclusiv terapie electroconvulsivă, muncă forțată și perioade de izolare, practici considerate astăzi abuzive și incompatibile cu standardele moderne de îngrijire psihiatrică.

În memoriile sale publicate postum, Will There Really Be a Morning?, Farmer a scris: „Îl numeau tratament. Era pedeapsa pentru refuzul de a fi îmblânzită”.

În mod surprinzător, Farmer și-a recâștigat parțial cariera în anii 1950. După eliberare, s-a mutat la Indianapolis, unde a găzduit un program TV local, Frances Farmer Presents. Publicul era captivat de inteligența și candoarea ei. A regizat teatru, a fost mentor pentru actori tineri și chiar s-a întors la Hollywood pentru roluri minore. Cu toate acestea, însă, cicatricile au rămas. Într-un interviu din 1958 acordat ziarului Indianapolis Times, Frances Farmer a reflectat: „Hollywood-ul nu te distruge. Sunt oamenii care profită de distrugerea ta. Am supraviețuit pentru că am încetat să mai joc jocul lor”.

Frances Farmer a murit de cancer esofagian în 1970, la vârsta de 56 de ani. Ani de zile, povestea ei a lâncezit în obscuritate până când biografia Shadowland din 1978 și cântecul Frances Farmer Will Have Her Revenge on Seattle al trupei Nirvana din 1991 au reaprins interesul publicului.

În 2022, autoarea Melissa Lukenbaugh scria în The Hollywood Reporter: „Moștenirea lui Frances nu este despre victimizare. Este despre costul autenticității într-o lume care o comercializează”.

„Nu sunt un mit. Sunt o femeie care a încercat să stea în picioare”. (Frances Farmer)

Surse:

https://www.imdb.com/name/nm0002068/

https://www.nytimes.com/1970/08/02/archives/frances-farmer-actress-56-dies-star-of-30s-was-in-original-version.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

John Malkovich, singurul actor de la Hollywood care a devenit și creator de modă

Robert Redford, ultimul mare star clasic de la Hollywood

Adrian, geniul din spatele costumelor Hollywood-ului de aur

Béla Lugosi, cel mai veritabil vampir de la Hollywood