În 1940, un câine a descoperit o peșteră plină cu opere de artă antice

Pe 12 septembrie 1940, un câine care investiga o gaură dintr-un copac din Franța a făcut una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale secolului XX.

Marcel Ravidat, un elev de 18 ani, explora pădurile din Montignac, în Dordogne, sudul Franței, când câinele său, Robot, a început să scurme într-o mică gaură de lângă un copac smuls din rădăcini. Potrivit unor versiuni ale poveștii, câinele urmărea un iepure când a dat peste ceea ce avea să devină o descoperire de importanță majoră. Ce a găsit acest câine care investiga o gaură dintr-un copac?

• Sute de pantofi din piele neagră, din secolul al XIX-lea, au ajuns în mod misterios pe…
• Adept al francmasoneriei, acest avocat şi filosof de prestigiu a marcat profund istoria românilor. A fost…

Ravidat știa o legendă locală despre existența unui tunel subteran secret în deal, care ar fi dus la conacul Lascaux. Alte variante, probabil mitice, vorbeau despre o grotă plină cu comori. În acea zi, a încercat să investigheze singur, dar a renunțat din lipsă de unelte.

Câteva zile mai târziu, s-a întors împreună cu trei prieteni din sat, Jacques Marsal, Georges Agnel și Simon Coencas, și au lărgit gaura până când au putut intra. Ravidat a fost primul care s-a strecurat înăuntru, urmat de ceilalți trei, descoperind nu un tunel secret, ci o peșteră care nu mai fusese deschisă de mii de ani, scrie IFL Science.

Un câine care investiga o gaură dintr-un copac a făcut o descoperire majoră

„La lumina unei lămpi improvizate în grabă, au mers de-a lungul unei galerii de aproximativ treizeci de metri. Pe măsură ce pasajul se îngusta, au zărit primele picturi din ceea ce este astăzi cunoscut drept Galeria Axială. Au explorat fiecare parte a peșterii, ai cărei pereți erau acoperiți de un bestiar fabulos, oprindu-se în cele din urmă în fața unei găuri negre care cobora spre alte zone ale peșterii”, explică Muzeul Național de Arheologie din Franța.

Fără să știe încă, tinerii descoperiseră artă preistorică veche de aproximativ 17.000-22.000 de ani. A doua zi, au revenit cu o frânghie și l-au coborât pe Ravidat într-un puț de opt metri. Acolo au găsit piesa centrală a peșterii Lascaux: o pictură mare cu un bizon, realizată la lumina focului sau a lămpilor cu grăsime animală. Deși impresionați, adolescenții nu înțelegeau pe deplin importanța descoperirii. Au început să le arate altora peștera, cerând o mică taxă, apoi l-au contactat pe profesorul lor, Léon Laval.

Inițial sceptic, Laval a recunoscut imediat vechimea picturilor și a anunțat arheologii. I-a sfătuit pe elevi să nu atingă desenele, iar Ravidat a instalat un cort la intrare pentru a proteja locul.

Comorile culturale din Peștera Lascaux

Peștera Lascaux conține aproape 600 de desene, reprezentând animale precum cerbi, cai, bizoni și feline. Pigmenții proveneau din argilă roșie și ocru, oxihidroxizi de fier galbeni, cărbune și oxizi de mangan. Scopul exact al picturilor, atribuite culturilor magdaleniene timpurii, rămâne necunoscut.

„Imaginile cu animale sunt suprapuse peste reprezentări mai vechi, ceea ce sugerează că motivația picturilor ar fi putut sta în actul reprezentării, nu în efectul artistic al compoziției finale. Amplasarea lor, departe de intrare, și grandoarea impresionantă sugerează că aceste spații îndepărtate ar fi avut un rol sacru sau ceremonial”, explică The Met.

„Unii cred că picturile rupestre nu erau doar pentru distracție sau decor. Desenând animale precum cerbii sau bizonii, autorii credeau că vor dobândi o putere ‘magică’ asupra prăzii”, scrie Frances Fowle pentru The Conversation.

Peștera a fost deschisă publicului în 1948, dar închisă în 1963, după apariția fungilor pe pereți. Ulterior, au fost create replici fidele, una dintre ele putând fi vizitată și astăzi în apropiere.

Vă recomandăm să citiți și:

Aproape tot ce credem că știm despre vikingi este greșit, susțin istoricii

Test de cultură generală. Cine a inventat cartofii prăjiți?

Un obiect unic descoperit în Suedia schimbă tot ce știam despre Epoca Fierului

Povestea tribului care trăiește de mai bine de 1.000 de ani în Marele Canion