Pentru mulți dintre noi, ascultatul muzicii este pur și simplu parte din rutina de condus, la fel de firesc ca purtarea centurii de siguranță. Ne facem playlisturi pentru drumuri lungi, alegem melodii ca să rămânem treji și dăm volumul mai tare atunci când traficul devine stresant. Dar muzica influențează și cât de bine conduci.
Peste 80% dintre șoferi ascultă muzică în majoritatea deplasărilor. Mulți șoferi tineri spun chiar că le este greu să se concentreze fără ea.
Avem tendința să credem că muzica ne relaxează, ne energizează sau ne ajută să ne concentrăm la volan. Însă știința conturează o imagine mai complicată. Zeci de ani de cercetări arată că muzica poate îmbunătăți unele aspecte ale condusului și le poate afecta pe altele. În plus, impactul este diferit pentru șoferii tineri față de cei cu experiență.
Majoritatea studiilor folosesc simulatoare de condus, în care participanții parcurg scenarii realiste, iar cercetătorii modifică un singur element: muzica. Astfel pot fi măsurați cu precizie indicatori precum viteza, timpul de reacție, menținerea benzii, frânarea, distanța față de alte vehicule, coliziunile simulate și chiar starea fiziologică a șoferului.
Pentru că toți ceilalți factori sunt menținuți constanți, orice diferență în cât de bine conduci îi poate fi atribuită muzicii. Rezultatele multor studii mici, uneori contradictorii, sunt reunite în „meta-analize”, care scot la iveală tendințe generale.
Acestea arată că șoferii care ascultă muzică au, în medie, mai multe coliziuni simulate, un control mai slab al vitezei și distanțe mai instabile față de alte mașini decât cei care conduc în liniște. Alte efecte, precum poziția pe bandă, erorile de semnalizare sau timpul de reacție, sunt mai variabile. Muzica modifică adesea ritmul cardiac, crește nivelul de activare și încărcarea mintală, adică cât de „ocupată” este mintea șoferului.
Muzica îi poate ajuta pe șoferii obosiți să rămână vigilenți pe porțiuni lungi și monotone, dar efectul durează puțin, estompându-se după aproximativ 15-25 de minute. Volumul contează, însă mai subtil decât s-ar crede: muzica la volum mediu sau mare tinde să crească ușor viteza, în timp ce volumul scăzut duce constant la un consus mai lent, scrie prof. Milad Haghani, de la The University of Melbourne (Australia).
Ritmul alert are o reputație proastă, dar dovezile nu sunt clare. Tempoul, de unul singur, nu prezice siguranța. Contează și relația ta cu muzica. Melodiile alese de șofer sunt mai puțin distractive decât cele impuse. Muzica familiară sau preferată ajută la reglarea stării emoționale și reduce stresul, scrie ScienceAlert.
Șoferii neexperimentați sunt însă mai vulnerabili. Studiile arată că tinerii cu puțină experiență sunt mai predispuși la viteză excesivă și erori, mai ales cu muzică veselă sau agresivă. Muzica lentă, în schimb, nu le crește încărcarea mintală și poate chiar îmbunătăți reacția la pericole.
Pentru majoritatea oamenilor, melodiile cunoscute, genurile calme și volumele moderate creează cele mai puține interferențe. Dacă ești șofer începător, e o idee bună să reduci volumul sau chiar să oprești muzica în situații dificile.
Singurătatea și libertatea: cum se naște echilibrul dintre frica de abandon și independență
Singur de Crăciun? Iată cum poți transforma liniștea într-un aliat pentru echilibrul emoțional
Scanările cerebrale dezvăluie un pericol ascuns în alimentele ultra-procesate