De ce ne înroșim în obraji? Avantajele sociale neștiute

De ce ne înroșim în obraji? Cu toții am trăit momentul acela. Te simți stânjenit și, imediat, apare senzația: o căldură care urcă pe gât și îți cuprinde obrajii. Cu cât te gândești mai mult la asta, cu atât te înroșești mai tare. Iar dacă mai și întreabă cineva „te-ai înroșit?”, efectul este garantat.

De ce ne înroșim în obraji? Atunci când suntem deja conștienți de noi înșine, reacția involuntară a înroșirii poate părea o pedeapsă în plus. Totuși, din perspectiva evoluției, roșeața feței ar putea avea avantaje sociale reale.

• Astronomii au rezolvat un mister al uneia dintre cele mai ciudate stele de pe cer
• Stresul influențează consumul de cannabis nu doar la oameni, ci și la șobolani

Înroșirea este reacția vizibilă a corpului la emoții precum rușinea, timiditatea sau stânjeneala. Ea este cauzată de o creștere bruscă a fluxului de sânge către pielea feței, a urechilor, a gâtului sau a pieptului.

Când o emoție declanșează acest răspuns, sistemul nervos simpatic, responsabil de funcțiile automate ale corpului, devine activ și eliberează adrenalină. Aceasta relaxează micii mușchi din pereții vaselor de sânge. Deși adrenalina contractă vasele în restul corpului, la nivelul feței produce efectul opus: dilatarea lor. Astfel, mai mult sânge ajunge aproape de suprafața pielii, iar fața se înroșește și se încălzește.

De ce ne înroșim în obraji? Oamenii de știință răspund

„Roșeața este mai vizibilă la persoanele cu piele deschisă, dar procesul fiziologic are loc la fel și la cele cu piele mai închisă, chiar dacă nu se vede clar. Indiferent de culoarea pielii, apare senzația de căldură sau furnicături”, explică lector Amanda Meyer și prof.  Monika Zimanyi, ambele de la James Cook University (Australia).

Oamenii se înroșesc mai ales atunci când se simt expuși social sau primesc atenție nedorită. Deși este implicat sistemul „luptă sau fugi”, roșeața nu pregătește corpul pentru pericol. Cercetătorii cred că a evoluat ca un semnal social, prin care arătăm că recunoaștem o greșeală sau că ne simțim rușinați. Acest lucru poate inspira încredere, deoarece este perceput ca un semn de sinceritate și funcționează ca o scuză nonverbală după un pas social greșit.

Motivele înroșirii diferă. Furia poate provoca roșeață prin excitație și frustrare, în timp ce rușinea o face prin autocunoaștere și emoție socială. Studiile arată că femeile, tinerii și persoanele cu anxietate socială se înroșesc mai des. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, tendința scade, probabil pentru că înțelegem mai bine normele sociale sau suntem mai puțin afectați de încălcarea lor.

Este important de menționat că roșeața persistentă a feței nu este același lucru cu înroșirea emoțională. Prima poate avea cauze medicale, precum rozaceea, reacții alergice, efecte ale unor medicamente sau boli autoimune.

Îmbujorarea la animale

Înroșirea apare și la alte primate. La mandrili, de exemplu, culoarea feței are un rol în fertilitate, iar la oameni, machiajul modern ar putea imita inconștient aceste semnale de atracție, scrie ScienceAlert.

Odată declanșată, înroșirea nu poate fi oprită. Totuși, dacă persistă zile întregi, este dureroasă sau creează disconfort major, este recomandat consultul medical. Terapia cognitiv-comportamentală le poate ajuta pe persoanele care se înroșesc din cauza anxietății sociale, iar în cazuri rare pot fi luate în calcul intervenții chirurgicale.

Pentru majoritatea oamenilor însă, înroșirea nu necesită tratament. Dincolo de disconfort, ea poate fi o ocazie de a înțelege mai bine semnalele corpului și felul în care ne raportăm la ceilalți.

Vă recomandăm să citiți și:

Stimularea unei singure proteine crește durata de viață și încetinește îmbătrânirea

Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei

Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii

Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?