Inflamația din timpul sarcinii poate predispune copilul la anxietate

Inflamația din timpul sarcinii poate predispune copilul la anxietate. Un nou studiu preclinic realizat de cercetători de la Weill Cornell Medicine (SUA) sugerează că riscul crescut de anxietate ar putea începe chiar înainte de naștere, fiind influențat de infecții sau de evenimente stresante din timpul sarcinii.

Deși oamenii de știință știau de mult timp că dificultățile materne pot predispune copilul la anxietate, mecanismele biologice care leagă aceste experiențe prenatale de sănătatea mintală ulterioară au rămas neclare.

• Telescopul Webb a surprins o nebuloasă bizară în formă de creier
• Multivitaminele zilnice ar putea încetini ușor îmbătrânirea biologică

Noul studiu, publicat în Cell Reports, s-a concentrat asupra unei regiuni cerebrale numite girus dentat ventral (vDG), parte a hipocampului responsabilă de evaluarea amenințărilor. Cercetătorii au descoperit că adversitatea din uter face ca un mic procentaj dintre neuronii din această zonă să devină hiperactivi în situații de pericol, ceea ce generează vulnerabilitate la anxietate.

„Datele noastre arată că adversitatea prenatală lasă urme de durată asupra neuronilor din vDG, legând mediul gestațional de comportamente asemănătoare anxietății”, a explicat dr. Miklos Toth, profesor la Departamentul de Farmacologie al Weill Cornell Medicine, care a condus cercetarea.

Inflamația din timpul sarcinii poate predispune copilul la anxietate

Pentru a simula condițiile nefavorabile din timpul sarcinii, echipa a folosit un model de șoarece cu activitate imunitară anormală în timpul gestației. Puii rezultați, deși genetic normali, au manifestat semne clasice de anxietate: evitarea spațiilor deschise și reacții exagerate la stres.

Analizând neuronii din vDG, cercetătorii au descoperit modificări epigenetice (schimbări în metilarea ADN-ului și în exprimarea genelor) care nu alterează codul genetic propriu-zis, dar influențează modul în care acesta este „citit”. În special, au identificat mii de regiuni unde metilarea era diferită, afectând genele implicate în sinapse, conexiunile prin care comunică neuronii.

Atunci când șoarecii erau expuși la un mediu amenințător, neuronii cei mai reprogramați deveneau hiperactivi, ceea ce amplifica percepția pericolului. „Aceste modificări epigenetice fac ca anumiți neuroni din vDG să reacționeze exagerat la medii considerate nesigure, ceea ce alimentează comportamente anxioase”, a spus dr. Kristen Pleil, coautoare a studiului, citată de Medical Xpress.

Sănătatea mameni în timpul sarcinei este deosebit de importantă

Monitorizările în timp real au arătat că, spre deosebire de șoarecii normali, la cei expuși la adversitatea prenatală activitatea neuronală creștea înainte ca aceștia să intre efectiv într-un spațiu riscant, semnalând o anticipare exagerată a pericolului.

Deși doar câteva mii de neuroni din cei aproximativ 400.000 ai vDG sunt afectați, aceste rezultate oferă una dintre cele mai clare legături dintre mediul prenatal, schimbările epigenetice și riscul de tulburări psihice. Cercetătorii speră ca în viitor să identifice semnături epigenetice similare și la oameni, care ar putea deveni biomarkeri timpurii ai riscului sau chiar ținte terapeutice.

Descoperirile subliniază importanța sănătății materne în timpul sarcinii, nu doar pentru parametrii fizici ai nou-născutului, ci și pentru modelarea funcționării pe termen lung a creierului.

Vă recomandăm să citiți și:

Mitul produselor „naturale” în îngrijirea pielii: ce spun dermatologii

„Apneea socială”, fenomenul apărut mai ales în weekend

Ce este „mersul japonez în intervale”, metoda simplă devenită populară pe rețelele sociale

Inteligența artificială riscă să accentueze rasismul și sexismul, avertizează specialiștii