Luminile ciudate văzute pe Venus ar putea avea o explicație cât se poate de simplă

Ce anume cauzează ploile de meteoriți de pe Venus? Metafora se scrie singură: o despărțire cosmică se încheie cu pietre aruncate spre zeița iubirii. Fostul „întreg” era format din doi asteroizi, 2021 PH27 (cel mai rapid din Sistemul Solar) și recent descoperitul 2025 GN1. Acesta din urmă are o orbită remarcabil de apropiată de primul și se învârte în jurul Soarelui doar puțin mai lent, ceea ce sugerează că, la un moment dat, cele două corpuri au fost unul singur.

Ce anume cauzează ploile de meteoriți de pe Venus? Noi cercetări indică o legătură suplimentară: cea dintre acești doi asteroizi și o posibilă ploaie de meteori pe Venus. Dacă ipoteza se confirmă, ar fi abia al doilea eveniment de acest tip cunoscut, după ploaia de meteori Geminide de pe Pământ, provocată de neobișnuitul asteroid Phaethon.

• Cea mai veche peșteră din lume exista cu mult timp înaintea dinozaurilor
• Cele mai goale locuri din Univers ar putea avea o influență neașteptată

Ambii asteroizi au perioade orbitale mai mici de patru luni și fac parte din rarul grup Atira, ale cărui orbite se află complet în interiorul orbitei Pământului. Din cauza apropierii extreme de Soare și a poziției lor interioare față de orbita Terrei, acești asteroizi sunt foarte greu de observat.

Astronomii au aflat ce anume cauzează ploile de meteoriți de pe Venus

Echipa de cercetare a stabilit că cei doi asteroizi au făcut parte dintr-un singur corp până relativ recent, la scară astronomică. Simulările indică faptul că separarea a avut loc în urmă cu cel puțin 10.500 de ani și, posibil, între 17.000 și 21.000 de ani. De regulă, astfel de fragmentări sunt provocate de un al treilea obiect, prin coliziuni sau prin forțe mareice generate de gravitația unui corp ceresc. În acest caz, însă, nu există indicii de coliziune, iar asteroidul original nu s-a apropiat suficient de Venus sau de Soare pentru a fi destrămat de gravitație.

Totuși, s-a apropiat suficient de mult de Soare pentru ca temperatura extremă să-l rupă. Aici se află esența fenomenului.

Cercetătorii cred că această fisurare a împărțit asteroidul inițial în două corpuri mari, 2021 PH27 și 2025 GN1, dar și în nenumărate fragmente minuscule, unele de dimensiunea unui grăunte de nisip. De-a lungul miilor de ani în care resturile au orbitat Soarele, o parte dintre aceste particule ar fi putut ajunge pe Venus, unde au ars în atmosferă, scrie IFL Science.

Ce se va întâmpla pe viitor cu acești asteroizi?

„Având în vedere că orbitele lor trec foarte aproape de Venus, este firesc să ne întrebăm dacă fragmente foarte mici, de ordinul unui milimetru, generate de fragmentarea corpului inițial, ar putea fi încă pe orbită în jurul Soarelui. Simulările noastre confirmă că acest lucru este într-adevăr posibil”, a declarat autorul principal al studiului, Albino Carbognani, de la Instituto Nazionale di Astrofisica (Italia).

Dacă așa stau lucrurile, aceste fragmente ar putea provoca și astăzi ploi de meteori pe Venus. Astfel de fenomene au mai fost invocate pentru a explica flash-uri de lumină observate de sondele aflate pe orbită. Viitoarele misiuni ar putea face legătura clară între eventualele ploi de meteori și acești asteroizi.

Asteroidul 2025 GN1 trece frecvent pe lângă Venus și se apropie tot mai mult la fiecare întâlnire. Peste aproximativ 2.000 de ani, va intra în sfera de influență gravitațională a planetei, iar comportamentul său ulterior rămâne necunoscut.

Studiul a fost publicat în revista Icarus.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au calculat momentul în care vom putea vedea o supernovă de pe Pământ

Test de cultură generală. Cât timp ar dura să zbori în jurul lumii?

Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața

Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?