Cum supraviețuiesc sportivii de performanță sub presiunea extremă?

Camerele de luat vederi surprind de cele mai multe ori momentele decisive dintr-o competiție, zâmbetele de pe podium, lupta frumoasă și spectaculoasă dintre sportivi. Totuși, se știe că în spatele acestor momente se află ani de antrenament mental, nopți nedormite, frică de eșec și o presiune greu de imaginat. Sportivii de performanță nu sunt doar atleți cu corpuri bine pregătite, ci și minți aflate sub un stres continuu. Ceea ce îi separă pe cei care rezistă de cei care cedează nu este doar talentul, ci felul în care își antrenează psihicul.

În sportul de elită, diferența dintre câștigător și învins este adesea microscopică: câteva milisecunde, un gest greșit, o ezitare. Psihologia sportului arată că, la acest nivel, performanța este decisă în mare măsură de factori mentali, printre care se află controlul anxietății, capacitatea de a rămâne concentrat, toleranța la frustrare și capacitatea de a-ți gestiona emoțiile sub presiune. Organizații precum American Psychological Association și International Society of Sport Psychology recunosc că antrenamentul mental este la fel de important ca acela fizic. În multe echipe profesioniste, sportivii lucrează regulat cu psihologi, la fel cum lucrează cu antrenori sau fizioterapeuți.

• 90% dintre pierderile de vedere pot fi prevenite. Ce depinde de noi și ce ține de…
• Când știința modernă confirmă înțelepciunea antică: ce ne învață filozofii despre echilibrul psihic

Unul dintre cei mai importanți piloni ai antrenamentului mental este capacitatea de a rămâne concentrat în prezent. Distragerile (cum ar fi publicul, zgomotul, scorul sau propria anxietate) pot distruge performanța unui sportiv în câteva secunde. Pentru a combate acest fenomen, specialiștii folosesc tehnici precum respirația ritmică, ancorarea în senzații corporale și rutine pre-performanță, gesturi repetitive care calmează mintea și ajută sportivul să intre în zona de concentrare maximă.

Tenismanul Novak Djokovic a declarat în interviul său pentru 60 Minutes din decembrie 2023 că „respirația conștientă este o parte importantă, mai ales în momentele când ești sub tensiune”. Djokovic a explicat: „Meditația este ceva ce fac de ceva vreme de-acum. Este o modalitate de a mă regrupa, de a mă centra și de a înțelege emoțiile pe care le simt”. Djokovic practică zilnic meditația și vizitează templul Buddhapadipa din apropierea Wimbledon-ului, pentru a medita sub un copac.

Sportivii de elită nu încearcă să elimine stresul, ci învață să-l folosească. Cercetări publicate în Journal of Applied Sport Psychology arată că performerii cei mai buni percep presiunea ca pe o provocare, nu ca pe o amenințare. Iar această schimbare de perspectivă, de la „mi-e frică” la „sunt activat și pregătit”, face diferența între blocaj și performanță.

Carol Dweck, psiholog la Stanford, a arătat că sportivii cu „mentalitate de dezvoltare” (growth mindset), mai exact aceia care văd eșecul ca pe o lecție, și nu ca pe o etichetă, au șanse mai mari să revină după înfrângeri. Michael Jordan spunea: „Am ratat peste 9.000 de aruncări în cariera mea. Am pierdut aproape 300 de meciuri. De 26 de ori mi s-a încredințat aruncarea decisivă și am ratat. Am eșuat iar și iar. De aceea am reușit”. Prin urmare, eșecul nu este sfârșitul, ci materia primă a progresului.

Sportivii care rezistă cel mai bine sub presiune au, de obicei, un scop mai mare decât victoria: pasiunea pentru sport, dorința de a inspira, loialitatea față de echipă. Cercetări publicate în Sports Medicine arată că sportivii care găsesc un sens mai profund în activitatea lor au o reziliență psihică semnificativ mai mare. Viktor Frankl (psihiatru austriac, supraviețuitor al Holocaustului și autor al cărții „Omul în căutarea sensului vieții”) a considerat că sensul este cel mai puternic aliat al rezilienței. Acest lucru se vede și în sport: atleții care își conectează performanța la o poveste personală mai mare, și anume a depăși adversitatea, a reprezenta comunitatea, a inspira generațiile viitoare, sunt mai capabili să suporte presiunea extremă și să revină după eșecuri devastatoare.

Chiar și cei mai puternici sportivi pot claca sub greutatea presiunii mentale. Exemple recente demonstrează că sănătatea psihică în sport nu mai poate fi ignorată. Simone Biles, gimnasta americană considerată cea mai mare din toate timpurile, s-a retras temporar din competiție la Jocurile Olimpice de la Tokyo în 2021, invocând sănătatea mentală. Ulterior a vorbit despre „twisties”, o pierdere periculoasă a orientării în aer, amplificată de presiune psihologică. Decizia ei a schimbat felul în care lumea privește sănătatea mentală în sport, normalizând conversația despre vulnerabilitatea atletilor de elită.

Naomi Osaka, tenismena japoneză câștigătoare de Grand Slam, a refuzat conferințele de presă la Roland Garros în 2021 pentru a-și proteja sănătatea mintală, stârnind o dezbatere despre presiunea mediatică asupra sportivilor. Osaka a vorbit deschis despre depresie și anxietate, provocând industria sportului să reconsidere obligațiile media ale sportivilor în raport cu bunăstarea lor psihică.

Andrés Iniesta, legendarul mijlocaș al Barcelonei și al echipei naționale a Spaniei, a vorbit deschis despre depresia sa în perioada de vârf a carierei, arătând că succesul nu te protejează de suferință. Iniesta a dezvăluit că în 2009, în timp ce câștiga trofeul Champions League, lupta în secret cu gânduri depresive severe.

Atunci când sportivii ajung la burnout sau colaps psihologic, intervențiile includ terapie cognitiv-comportamentală, tehnici de reglare emoțională, pauze programate de competiție și antrenament gradual pentru a recâștiga încrederea. Cercetări publicate în British Journal of Sports Medicine arată că recuperarea psihologică este la fel de importantă ca cea fizică, subliniind necesitatea unui cadru de intervenție timpurie pentru sănătatea mentală în sportul de elită, similar cu protocoalele pentru leziuni fizice.

Lupta sportivilor profesioniști cu propria minte este o bătălie intensă, zilnică și adesea ascunsă, care determină succesul, longevitatea performanțelor și starea generală de bine. Este un proces de stăpânire a rezistenței mentale pentru a depăși barierele psihologice precum frica, anxietatea, epuizarea și îndoiala de sine, care, așa cum am menționat mai sus, pot fi la fel de importante pentru câștig ca și abilitățile fizice.

Surse:

https://time.com/7004666/what-are-the-twisties-gymnastics-cause-treatments-simone-biles-condition/

https://www.vice.com/en/article/novak-djokovic-vegan-diet-wellness/

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1750984X.2025.2578781

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum au transformat două scânduri de lemn lumea: istoria uimitoare a uneia dintre cele mai vechi practici sportive ale omenirii

Accidentările sportive suferite de femei în timpul menstruației ar putea fi mai grave, spune un studiu

Creatina, un supliment popular în rândul sportivilor, ar putea trata depresia

Durerea nu e ce pare: Cum a jucat un sportiv legendar un meci cu o fractură gravă