Cercetătorii români au descoperit o bacterie rezistentă la 10 antibiotice în Peștera Scărișoara

Bacteriile au evoluat astfel încât să supraviețuiască în cele mai extreme condiții de pe Pământ, de la călduri toride la temperaturi aflate mult sub zero grade. Peșterile de gheață reprezintă unul dintre mediile care adăpostesc microorganisme variate, constituind o sursă de diversitate genetică încă insuficient explorată. Ce au descoperit oamenii de știință despre o bacterie dintr-o peșteră antică?

O bacterie dintr-o peșteră antică este rezistentă la 10 antibiotice moderne. Cercetătorii din România au analizat profilul de rezistență la antibiotice al unei tulpini bacteriene care, până de curând, a rămas izolată într-un strat de gheață vechi de 5.000 de ani din Peștera Scărișoara din Gârda de Sus, județul Alba.

• Cercetarea cancerului este inundată de studii false, avertizează o analiză alarmantă
• Telescopul Webb a dezvăluit o surpriză majoră într-un sistem stelar îndepărtat

Rezultatele, publicate în Frontiers in Microbiology, sugerează că această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor noi strategii pentru limitarea rezistenței la antibiotice și la înțelegerea modului în care aceasta apare și se răspândește natural.

O bacterie dintr-o peșteră antică este rezistentă la antibiotice moderne. Ce se ascunde în Peștera Scărișoara?

„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3, izolată din Peștera Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și conține peste 100 de gene asociate rezistenței. Totodată, poate inhiba dezvoltarea unor ‘superbacterii’ rezistente la antibiotice și prezintă activități enzimatice importante, cu potențial biotehnologic”, a explicat dr. Cristina Purcărea, cercetător senior la Institutul de Biologie București al Academiei Române.

Psychrobacter SC65A.3 îi aparține genului Psychrobacter, bacterii adaptate mediilor reci; unele specii pot provoca infecții la oameni sau animale. „Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3 recuperați din depozite de gheață vechi de milenii ne arată cum a evoluat rezistența la antibiotice în mod natural, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, a adăugat Purcărea.

Echipa a forat un carotaj de gheață de 25 de metri din zona numită Sala Mare, corespunzător unei perioade de aproximativ 13.000 de ani. Pentru a evita contaminarea, fragmentele au fost depozitate în pungi sterile și păstrate înghețate până la laborator, unde cercetătorii au izolat mai multe tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a identifica genele implicate în adaptarea la frig și în rezistența antimicrobiană, relatează EurekAlert.

La ce antibiotice este rezistentă această bacterie?

Tulpina SC65A a fost testată împotriva a 28 de antibiotice din 10 clase, utilizate frecvent sau rezervate pentru tratarea infecțiilor bacteriene. „Cele 10 antibiotice la care am constatat rezistență sunt folosite la scară largă în terapii orale și injectabile pentru infecții grave”, a precizat Purcărea. Printre ele se numără rifampicina, vancomicina și ciprofloxacina, utilizate în tratarea tuberculozei, a colitei sau a infecțiilor urinare.

SC65A.3 este prima tulpină Psychrobacter la care s-a identificat rezistență la antibiotice precum trimetoprim, clindamicină și metronidazol, folosite în infecții urinare, pulmonare, cutanate, sanguine sau ale aparatului reproducător. Profilul său indică faptul că bacteriile adaptate la frig pot funcționa ca rezervoare de gene de rezistență.

„Dacă topirea gheții eliberează acești microbi, genele lor s-ar putea transfera către bacterii moderne, amplificând criza globală a rezistenței la antibiotice”, a avertizat Purcărea.

„Pe de altă parte, ele produc enzime și compuși antimicrobieni unici, care ar putea inspira noi antibiotice și aplicații biotehnologice”, a completat ea.

Genomul tulpinii conține aproape 600 de gene cu funcții necunoscute și 11 gene potențial capabile să inhibe sau să distrugă alte bacterii, fungi și virusuri.

În contextul creșterii alarmante a rezistenței la antibiotice, explorarea genomurilor antice evidențiază rolul mediului natural în apariția și evoluția acestui fenomen.

„Aceste bacterii antice sunt esențiale pentru știință și medicină, dar manipularea lor trebuie realizată cu măsuri stricte de siguranță, pentru a preveni răspândirea necontrolată”, a concluzionat Purcărea.

Vă recomandăm să citiți și:

Cinci metode dovedite științific care ne ajută să nu mai punem automat „răul în față”

De ce căutarea obsesivă a fericirii ne face, paradoxal, mai nefericiți

Cea mai scumpă cafea din lume: de ce kopi luwak are profilul aromatic unic

Peștii ar putea ascunde secretul pentru o alternativă sustenabilă la ambalarea alimentelor