O metodă inovatoare folosește bacterii pentru a transforma sticlele de plastic într-un medicament pentru tratarea bolii Parkinson

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Coșurile de gunoi sunt pline de sticle de plastic, iar majoritatea oamenilor le consideră doar un simbol al crizei globale a deșeurilor. Totuși, un nou studiu arată că aceste recipiente de unică folosință ar putea deveni o resursă valoroasă. Cercetătorii au demonstrat că bacteriile pot transforma plasticul din sticle în levodopa (L-DOPA), un medicament pentru tratarea bolii Parkinson.

„Acest proiect evidențiază potențialul biologiei de a schimba modul în care privim deșeurile. Transformarea sticlelor de plastic într-un medicament pentru tratarea bolii Parkinson nu este doar o idee creativă de reciclare, ci o modalitate de a regândi procesele astfel încât să lucreze împreună cu natura și să aducă beneficii reale”, a declarat Liz Fletcher, directoare de impact și directoare adjunctă a Industrial Biotechnology Innovation Centre, organizație care a cofinanțat cercetarea.

• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?
• De ce NASA nu poate „pur și simplu” să arunce Stația Spațială Internațională înspre Soare ca…

„Prin demonstrarea faptului că un material dăunător poate fi convertit într-o substanță care îmbunătățește sănătatea oamenilor, echipa arată că aplicațiile biologice sustenabile și de mare valoare sunt atât practice, cât și eficiente”, a continuat ea.

Deșeurile de plastic ar putea fi transformate într-un medicament pentru tratarea bolii Parkinson. Iată cum!

Boala Parkinson este o afecțiune progresivă a sistemului nervos care afectează mișcarea. Ea apare atunci când anumite celule nervoase din creier se deteriorează și nu mai funcționează corespunzător. Printre simptomele principale se numără rigiditatea musculară, tremorul și dificultățile de mișcare.

Levodopa, cunoscută și sub numele de L-DOPA, este unul dintre cele mai importante medicamente utilizate în tratarea acestei boli. Este administrată în toate stadiile afecțiunii și este considerată tratamentul standard. În mod tradițional, substanța este obținută din tirozină, un aminoacid prezent în multe alimente, inclusiv în fasole și roșii, explică IFL Science.

În noul studiu, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh (Scoția) au pornit de la deșeuri de plastic de tip PET, materialul din care sunt fabricate majoritatea sticlelor pentru băuturi. Ei au descompus plasticul în componentele sale de bază, obținând acid tereftalic. Aceste molecule au fost apoi transformate în L-DOPA cu ajutorul unei tulpini modificate genetic a bacteriei Escherichia coli.

Bacteria a realizat o serie de reacții biologice care au dus la obținerea unei forme de L-DOPA pe care cercetătorii o consideră mai sustenabilă decât metodele actuale de producție. Procesul folosește mai puțini combustibili fosili și valorifică deșeurile din PET, din care se produc anual aproximativ 50 de milioane de tone la nivel global.

Din problemă de mediu, în ajutor pentru sănătate

„Acesta pare doar începutul. Dacă putem crea medicamente pentru boli neurologice pornind de la o sticlă de plastic aruncată, este fascinant să ne imaginăm ce alte lucruri ar putea deveni posibile cu această tehnologie”, a spus Stephen Wallace, profesor la Școala de Științe Biologice a Universității din Edinburgh și coordonatorul studiului.

„Deșeurile de plastic sunt adesea privite doar ca o problemă de mediu, dar ele reprezintă și o sursă uriașă și nevalorificată de carbon. Prin inginerie biologică putem transforma acest material într-un medicament esențial, demonstrând că deșeurile pot deveni resurse valoroase pentru sănătatea umană”, a concluzionat el.

Studiul a fost publicat în revista Nature Sustainability.

Vă recomandăm să citiți și:

Timpul petrecut în natură modifică activitatea creierului, indică un studiu

O formă rară de demență l-a făcut pe un bărbat să se îndrăgostească de un sunet

„Chimicalele eterne” accelerează îmbătrânirea. Care oameni sunt cei mai afectați?

Mituri și realități despre cum ne încălzim în lunile reci