Creierul ar putea folosi o cale secretă pentru a genera conștiența. Cercetătorii de la Universitatea Palacký din Republica Cehă cred că neuronii emit fotoni ultra-slabi care ar putea transmite informații la viteza luminii.
Până acum, neuroștiința recunoaște două căi de comunicare neurală: impulsurile nervoase electrice și neurotransmițătorii chimici. Un nou articol de sinteză propune existența unei a treia căi – biocâmpul – câmpul electromagnetic generat de neuroni, potrivit PopularMechanics.
Autorii Pavel Pospíšil și Ankush Prasad au analizat date din peste un deceniu de cercetări. Ei susțin că neuronii emit fotoni ultra-slabi, numiți biofotoni, ca produse secundare ale activității metabolice. Acești biofotoni ar putea media interacțiuni ultra-rapide între neuroni, la viteza luminii.
Biofotonii sunt lumină emisă biologic de țesutul nervos. Întrucât sunt fotoni, posedă teoretic aceleași proprietăți cuantice ca orice altă lumină. Superpoziția, coerența și entanglementul cuantic ar putea oferi o bază fizică pentru un nou tip de comunicare neurală.
Ideea nu este complet nouă. Încă din 1989, fizicianul Roger Penrose a emis ipoteza că, în fapt, conștiența ar putea avea un element cuantic nedescoperit. Noul studiu extinde această linie de cercetare.
Cel mai mare obstacol al teoriei este că fenomenele cuantice necesită temperaturi apropiate de zero absolut. Creierul funcționează la temperaturi ridicate și este plin de zgomot chimic și structural. Coerența cuantică în aceste condiții este improbabilă – dar poate nu imposibilă.
Studiile experimentale au arătat că perechile de fotoni și-au păstrat corelațiile cuantice după transmiterea prin secțiuni subțiri de țesut cerebral. Autorii recunosc însă că „orice semnalizare mediată cuantic în țesutul neural rămâne extrem de speculativă”.
Cercetătorii sugerează că ipoteza merită investigată cu tehnologii moderne de detectare a fotonilor. Tuburile fotomultiplicatoare și camerele cu dispozitive cuplate de sarcină ar putea testa critic aceste ipoteze.
„Problema dificilă” a conștienței – experiența noastră subiectivă conștientă – rămâne nerezolvată. Neuroștiința clasică nu o poate explica complet bazându-se doar pe neuroni, ceea ce face ca această nouă direcție de cercetare să fie relevantă.