Mărgelele de lut vechi de 15.000 de ani ar putea dezvălui originile agriculturii

Mărgelele de lut vechi de 15.000 de ani ar putea dezvălui originile agriculturii. Agricultura a schimbat definitiv cursul istoriei umane, propulsând specia noastră într-o eră de creștere și complexitate fără precedent. Totuși, trecerea de la viața de vânător-culegător nomad la cea de agricultor sedentar nu s-a produs peste noapte, iar cercetătorii încă încearcă să reconstituie cum s-a desfășurat acest proces. Un studiu recent aduce în prim-plan o colecție remarcabilă de artefacte din lut, vechi de 15.000 de ani, care ar putea oferi o perspectivă rară asupra acestei perioade cruciale.

Mărgelele de lut vechi de 15.000 de ani ar putea dezvălui originile agriculturii. O echipă internațională de arheologi, coordonată de Universitatea Ebraică din Ierusalim, a descoperit cele mai vechi podoabe din lut cunoscute din sud-vestul Asiei. Colecția, alcătuită din 142 de mărgele și pandantive minuscule, a fost realizată acum aproximativ 15.000 de ani de Cultura Natufiană, un grup de vânători-culegători care locuia în Levant, o regiune ce include astăzi Israelul, Palestina, Libanul, Iordania și Siria.

• Materialul-minune folosit de neanderthalieni la orice, inclusiv ca antibiotic
• Au trecut 63 de ani de la închiderea închisorii Alcatraz. „Stânca” unde a fost reţinut faimosul…

Această cultură se numără printre primele din lume care s-au stabilit permanent într-un singur loc, cu milenii înainte de apariția agriculturii. Situată la granița dintre stilul de viață paleolitic și apariția societăților agricole stabile, Cultura Natufiană este deosebit de importantă pentru cercetători, deoarece poate explica cum și de ce a avut loc Revoluția Neolitică în urmă cu aproximativ 12.000 de ani.

Mărgelele de lut vechi de 15.000 de ani ar putea dezvălui originile agriculturii. Ce poveste spun artefactele?

Se pare că germenii acestei revoluții existau deja în mentalitatea natufienilor. Dintre cele 142 de podoabe, cercetătorii au identificat 19 forme distincte de mărgele inspirate din plante esențiale pentru modul lor de viață: orz sălbatic, alac (o specie de grâu), linte și mazăre, aceleași culturi care aveau să fie domesticite mai târziu și să susțină civilizațiile umane.

„Aceste forme noi, apărute la începutul vieții în așezări stabile, când plantele sălbatice erau intens colectate, sugerează că plantele aveau și o importanță simbolică pentru primii locuitori sedentari”, a declarat dr. Laurent Davin, coordonatorul proiectului și arheolog la Universitatea Ebraică din Ierusalim, pentru IFLScience.

„Se pare că plantele, în special cele care vor fi domesticite câteva milenii mai târziu, în Neolitic, au avut un rol din ce în ce mai important în formarea identității acestor comunități timpurii. În contextul tranziției către Neolitic, acest lucru sugerează că originile acestui fenomen de durată se află în apariția stilului de viață sedentar în cadrul Culturii Natufiene”, continuă acesta.

Ce anume a declanșat revoluția agricolă?

Descoperirile susțin ideile arheologului Jacques Cauvin, care considera că o revoluție spirituală și cognitivă în modul de gândire al oamenilor a precedat (și posibil a determinat) revoluția agricolă. În loc ca trecerea la agricultură să fie determinată doar de necesități practice sau schimbări de mediu, Cauvin credea că aceasta a fost declanșată de o transformare profundă în felul în care oamenii se percepeau pe ei înșiși și relația lor cu lumea.

„Dacă urmăm teoria lui Jacques Cauvin despre Revoluția Simbolurilor, ideea este că o transformare spirituală a determinat comunitățile neolitice să se perceapă tot mai distincte de natură și, prin urmare, capabile să o controleze”, a explicat Davin.

„Descoperirea apariției podoabelor din lut, alături de toate celelalte inovații tehnico-simbolice legate de practicile ornamentale natufiene, demonstrează că trecerea la un stil de viață sedentar a transformat profund modul în care comunitățile preistorice își construiau, exprimau și afirmau identitatea”, adaugă el.

Multe dintre micile mărgele sunt acoperite cu ocru roșu, folosind o tehnică numită engobă. Potrivit cercetătorilor, aceasta este cea mai veche utilizare cunoscută a acestei tehnici de colorare descoperită până acum în lume.

În mod remarcabil, cel puțin 50 de amprente au fost păstrate în aceste obiecte din lut, permițându-le cercetătorilor să identifice cine le-a realizat. Analiza a arătat că podoabele au fost create nu doar de adulți, ci și de adolescenți și copii. Acest lucru ar putea indica modul în care natufienii își transmiteau cultura și valorile sociale de la o generație la alta.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperire rară în inima Tomisului: ce ascundeau mormintele romane de sub un șantier din Constanța

Test de cultură generală. Care este cea mai veche meserie din lume?

Cauza prăbușirii civilizației mayașe ar fi alta decât am crezut până acum

„Ecouri” zoroastriene, descoperite în textele evreiești din Egiptul antic