Dinți vechi de 8.000 de ani dovedesc că porcii au fost domesticiți din mistreți în sudul Chinei

Porcii sunt de multă vreme considerați și uneori lăudați drept unele dintre cele mai inteligente dintre animale domestice. Acum, un nou studiu condus de cercetători de la Dartmouth College (SUA) oferă dovezi că porcii au fost domesticiți pentru prima dată din mistreți sălbatici în sudul Chinei, acum aproximativ 8.000 de ani. Iar dovezile stau în niște dinți.

China a fost de mult timp suspectată ca fiind una dintre regiunile de origine ale domesticirii porcului, dar procesul inițial a fost greu de urmărit. Acesta este primul studiu care demonstrează că porcii mâncau resturi de mâncare gătită și deșeuri umane. Rezultatele au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

• Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
• Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie

Domesticirea unor animale, printre care și porcii, este adesea asociată cu perioada neolitică, când oamenii au trecut de la viața de culegători la cea de agricultori, acum circa 10.000 de ani.

Mistreții sunt animale sălbatice mari și agresive, care trăiesc de obicei în pădure, scurmând prin vegetație pentru hrană. Au capete și colți mai mari decât porcii domestici.

„Deși majoritatea mistreților sunt agresivi din fire, unii sunt mai prietenoși și mai puțin temători față de oameni, aceștia sunt cei care s-ar putea să fi trăit în apropierea oamenilor. Trăind lângă oameni, aveau acces ușor la hrană, așa că nu mai aveau nevoie de fizicul robust. În timp, corpurile lor au devenit mai mici, la fel și creierul, redus cu aproximativ o treime”, explică autoarea principală a studiului, Jiajing Wang, profesoară asistentă de antropologie la Dartmouth.

Ce arată niște dinți vechi de 8.000 de ani despre domesticirea mistreților?

Arheologii s-au bazat adesea pe forma și dimensiunile scheletului pentru a detecta semnele domesticirii, dar această metodă are limite. Modificările corporale apar mai târziu în procesul de domesticire, spune Wang. Primele semne sunt, cel mai probabil, de ordin comportamental, cum ar fi toleranța față de oameni.

În loc să analizeze doar scheletele, cercetătorii au studiat ce au mâncat porcii de-a lungul vieții, analizând molarii a 32 de porci. Prin analizarea microfosilelor din tartrul dentar (placă mineralizată), ei au examinat resturile unor dinți vechi de 8.000 de ani proveniți de la două așezări umane foarte vechi, Jingtoushan și Kuahuqiao, din zona râului Yangtze inferior.

Condițiile umede ale siturilor au permis conservarea excepțională a materialelor organice.

În tartrul dentar s-au găsit 240 de granule de amidon, arătând că porcii consumaseră orez gătit, igname, o rădăcinoasă necunoscută, ghinde și ierburi sălbatice.

„Aceste plante erau prezente în acel mediu și s-au găsit și în așezările umane”, precizează Wang.

Ce arată datele din alte studii?

Alte studii au confirmat prezența culturilor intensive de orez în Kuahuqiao. De asemenea, s-au găsit reziduuri de amidon în pietre de măcinat și vase ceramice. „Putem presupune că porcii nu-și gătesc singuri mâncarea, așa că probabil o obțineau de la oameni: fie erau hrăniți, fie scormoneau prin deșeuri”, spune Wang.

Mai mult, în tartrul dentar au fost descoperite și ouă de paraziți umani, în special ale viermelui Trichuris, care se dezvoltă în sistemul digestiv uman. Ouăle de culoare galben-maronie, în formă de minge de fotbal, au fost identificate în 16 dintre cele 32 de specimene. Acest lucru sugerează că porcii consumau fecale umane sau apă/mâncare contaminate cu acestea, scrie Phys.org.

„Porcii sunt cunoscuți pentru obiceiul de a consuma deșeuri umane, ceea ce constituie o dovadă suplimentară că acești porci trăiau în proximitatea oamenilor”, spune Wang.

Analiza statistică a structurilor dentare a arătat că unii dintre acești porci aveau dinți mici, asemănători celor din populațiile de porci domestici moderne din China.

„Mistreții au fost probabil atrași de așezările umane, pe măsură ce oamenii s-au stabilit și au început să cultive alimente. Aceste așezări generau multe deșeuri, iar acestea atrag necrofagi, ceea ce favorizează, în timp, selecția naturală a animalelor care pot trăi aproape de oameni”, spune cercetătoarea.

În termenii biologiei, acest proces se numește calea comensală: animalul este atras de oameni, nu domesticit direct de aceștia. Datele sugerează și o „cale a prăzii”, adică o interacțiune activă în care oamenii îi controlau deja pe unii dintre porci, chiar înainte de domesticirea completă.

„Studiul nostru arată că unii mistreți au făcut primul pas spre domesticire scurmând prin deșeurile umane”, conchide Wang.

Cercetarea oferă, totodată, o perspectivă asupra legăturii dintre domesticirea porcilor și apariția bolilor parazitare în comunitățile umane sedentare timpurii.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperire arheologică inedită pe un deal vulcanic din Ungaria

Doi turiști au descoperit o comoară cu sute de monede de aur în timp ce se plimbau într-o pădure

O suliță veche de 80.000 de ani contrazice tot ce știam despre neanderthalieni

Pisicile găsite pe o epavă din secolul al XVI-lea sunt cea mai veche dovadă a prezenței lor în SUA