De ce încă nu știm când am devenit „oameni moderni” sau măcar ce înseamnă asta?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Încă nu știm când am devenit „oameni moderni”. La un moment dat în evoluția noastră, strămoșii au trecut de la hominizi primitivi la oameni moderni, însă antropologii nu au ajuns încă la un consens privind momentul exact. Unii consideră că această tranziție a avut loc odată cu atingerea unui anumit nivel de complexitate tehnologică, în timp ce alții o leagă de apariția gândirii abstracte. Un studiu recent susține însă că niciunul dintre aceste criterii nu este cu adevărat relevant.

Când am devenit „oameni moderni”? Potrivit autorului studiului, John Speth, profesor emerit de antropologie la Universitatea din Michigan (SUA), „complexitatea tehnologică este mereu în evoluție, iar stabilirea unei limite între ‘pre-modern’ și ‘modern’ este arbitrară”. Cu alte cuvinte, tehnologia umană avansează constant: primii hominizi nu puteau realiza unelte simetrice, oamenii secolului al XIX-lea nu aveau avioane sau smartphone-uri, iar noi încă nu am ajuns la teleportare. Unde tragem, așadar, linia?

• Ce au descoperit arheologii într-o toaletă din secolul al XVII-lea din Germania?
• Test de cultură generală. Cine a desenat Liniile Nazca?

În ceea ce privește gândirea simbolică, cercetătorii o asociază adesea cu apariția obiectelor fără utilitate practică, precum podoabele sau arta rupestră. Însă această abordare pornește de la presupunerea că obiectele funcționale nu aveau și o semnificație simbolică pentru oamenii preistorici.

„Mulți arheologi pleacă de la ideea greșită că un obiect poate fi fie simbolic, fie utilitar, dar nu ambele în același timp. Această presupunere contrazice peste un secol de dovezi etnografice”, scrie Speth, citat de IFL Science.

Un antropolog încearcă să răspundă la întrebarea „când am devenit ‘oameni moderni’?” și nu este deloc simplu

În realitate, culturile indigene din întreaga lume le atribuie semnificații simbolice unor lucruri obișnuite precum hrana, culorile, punctele cardinale sau fenomenele meteo. Problema este că astfel de credințe nu lasă urme materiale clare, ceea ce face dificilă identificarea lor în trecutul îndepărtat. Prin urmare, absența artei sau a sculpturilor nu înseamnă neapărat lipsa gândirii abstracte.

„Având în vedere tendința societăților indigene de a le atribui sensuri spirituale aproape tuturor lucrurilor, este foarte posibil ca comportamentul uman modern să fi apărut cu mult înainte ca unele populații să înceapă să creeze podoabe sau picturi rupestre”, notează autorul.

Mai mult, dacă presupunem că obiectele utilitare erau doar atât, riscăm să-i vedem pe oamenii preistorici ca fiind complet raționali. În realitate, oamenii sunt departe de a fi o specie pur rațională: suntem singurii care creează ritualuri bizare, venerează simboluri, mor pentru idei sau își riscă resursele în jocuri de noroc.

Speth sugerează că și oamenii timpurii ar fi putut avea comportamente similare. „Primul pas este să acceptăm că credințele non-raționale pot fi asociate chiar și cu cele mai banale obiecte și activități”, spune el. Provocarea majoră rămâne însă găsirea unor dovezi arheologice pentru aceste idei.

Ce indicii putem folosi pentru a identifica un moment precis?

Ca direcții de cercetare, autorul propune analizarea originii geografice a uneltelor de piatră. Dacă acestea au fost transportate pe distanțe mari, deși existau resurse locale, acest lucru ar putea indica o motivație simbolică sau spirituală.

De asemenea, practicile funerare din Pleistocen, precum înmormântările neanderthalienilor, pot oferi indicii importante. În Sima de los Huesos, în Spania, 29 de schelete ar fi fost depuse intenționat într-o groapă adâncă acum aproximativ 450.000 de ani.

„Nu m-ar surprinde ca viitoarele cercetări să arate că capacitatea umană pentru comportament simbolic și spiritual datează de cel puțin jumătate de milion de ani, poate chiar mai mult”, concluzionează Speth.

Studiul a fost publicat în revista Quaternary Environments and Humans.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce erau cu adevărat și cum erau folosite „cornetele calcolitice” de către oamenii antici?

Cel mai vechi catâr cunoscut din Europa de Vest a murit acum 2.700 de ani. Ce se afla în mormântul acestuia?

Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?

Nimeni nu a știut semnificația acestei pietre romane. Până acum!