Home » Știință » O descoperire revoluționară: de ce visele intense te fac să te simți mai odihnit dimineața?

O descoperire revoluționară: de ce visele intense te fac să te simți mai odihnit dimineața?

O descoperire revoluționară: de ce visele intense te fac să te simți mai odihnit dimineața?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 04.04.2026

Timp de decenii, modelul convențional al repausului nocturn era simplu: cu cât activitatea creierului este mai scăzută, cu atât starea de relaxare este mai bună. Faza de somn cu undă lentă, caracterizată prin activitate electrică rară și sincronizată, lipsă de conștiință și funcții cognitive reduse, era considerată ideală. În schimb, visele apar în etapa REM, când creierul este aproape la fel de activ ca în veghe. Se deducea astfel că, paradoxal, visul indica o stare de odihnă inferioară. Acest model a fost acum pus sub semnul întrebării.

Un studiu realizat de specialiștii de la IMT School for Advanced Studies Lucca, publicat în PLOS Biology, arată că visele vii și imersive îmbunătățesc percepția calității nopții, nu o degradează. Au participat 44 de adulți sănătoși, monitorizați cu electroencefalograma în timp ce dormeau în laborator. Aceștia au fost treziți în mod repetat pe parcursul a patru nopți și întrebați ce au experimentat și cât de satisfăcător a fost somnul.

Din peste 1.000 de treziri, s-a observat că oamenii au raportat cea mai bună calitate a somnului nu doar atunci când nu au avut nicio experiență conștientă, ci și după vise detaliate și plastice. Pe de altă parte, gânduri haotice și senzații vagi, o conștientizare difuză a trecerii timpului, fără un conținut clar, erau asociate cu percepția unui somn mai slab.

Ce au descoperit cercetătorii italieni

Nu toate experiențele mintale din somn se simt la fel. Contează foarte mult calitatea lor, în special cât de intens sunt trăite, a explicat Giulio Bernardi, profesor de neuroștiință și autor principal al studiului. Asta sugerează că visul poate remodela felul în care creierul interpretează propria activitate: cu cât este mai viu și mai captivant, cu atât somnul pare mai satisfăcător.

În plus, visele bizare, emoțional încărcate și extrem de clare erau corelate cu senzația unui repaus mai profund, pe când reflecțiile abstracte sau meta-conștiente duceau la impresia unui somn mai ușor. De exemplu, un vis în care alergi, interacționezi sau trăiești o situație palpabilă, aproape realistă, are șanse mai mari să fie urmat de o stare de refacere. În schimb, acele momente în care doar „plutești” printre gânduri, fără un fir narativ sau cu conștiința că visezi, lasă impresia unui somn mai superficial.

De ce ne trezim revigorați, chiar când somnul matinal e mai ușor

Cercetătorii au identificat și un fenomen aparent paradoxal: deși marcatorii fiziologici ai nevoii de somn (activitate cerebrală specifică, „presiunea” de a dormi) scădeau treptat pe parcursul nopții, participanții raportau că se simțeau mai odihniți. Cum se poate asta? Această descoperire ar putea clarifica de ce unii se simt proaspeți după doar cinci ore, în timp ce alții sunt epuizați după opt. Diferența ar putea ține de calitatea și intensitatea viselor.

Schimbarea coincidea cu faptul că experiențele onirice deveneau tot mai intense. Acestea apăreau mai ales spre dimineață, tocmai când organismul are nevoie biologică redusă de somn, iar visul părea să mențină senzația de repaus profund. Altfel spus, visele acționează ca un mecanism de protecție, ancorează mintea într-o lume interioară și o izolează de stimuli externi, precum zgomotele, chiar și atunci când trupul începe să se pregătească de trezire.

Implicații pentru medicina somnului

Studiul sugerează că medicii ar putea lua în calcul și conținutul viselor. Pacienții cu insomnie sau cu stare nesatisfăcătoare după somn spun adesea că nu s-au odihnit, chiar dacă datele obiective, precum numărul de ore dormite, indică contrariul. La începutul secolului XX, Freud spunea că visele sunt „păzitorii somnului, nu perturbatorii lui”. După peste un veac, știința modernă pare să-i dea dreptate.

Prin urmare, dacă te-ai trezit vreodată dintr-o experiență onirică intensă și te-ai simțit revigorat, nu e întâmplător. E una dintre căile prin care mintea își asigură recuperarea.

Surse:

https://www.sciencedaily.com/releases/2026/03/260326011458.htm

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/vivid-dreams-might-be-key-to-feeling-well-rested-when-you-wake-up-according-to-a-new-study-180988434/

https://www.popsci.com/health/vivid-dreams-brain-sleep/

https://journals.plos.org/plosbiology/article?id=10.1371/journal.pbio.3003683

Vă mai recomandăm să citiți și:

Visele ar putea deține secretul unui somn mai profund și mai odihnitor

Cum au încercat oamenii să înțeleagă visele: de la zei la Freud și neuroștiință

Test de cultură generală. Oamenii visează color sau alb-negru?

Ceva ciudat se întâmplă cu visele atunci când renunți la cafea

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării