De la oracolele Romei antice până la teoriile lui Sigmund Freud și Carl Jung, oamenii au căutat dintotdeauna în lumea viselor o cheie către misterele minții. Uneori, ne regăsim, în somnul nostru, în câmpuri înverzite, pentru ca în clipa următoare să cădem de pe stânci abrupte. Uneori, din senin, ni se desprind dinți sau vedem șerpi strecurându-se pe la colțul ochiului. Lumea viselor este fascinantă și imprevizibilă, iar fiecare adult petrece aproape o treime din viață dormind, ceea ce înseamnă că există numeroase ocazii ca mintea noastră să exploreze aceste peisaje personale.
Dar ce înseamnă, de fapt, visele? „Antropologii susțin că dacă înțelegi ceea ce un grup cultural crede despre vise, ai înțeles cultura lor în ansamblu”, spune Robin Sheriff, profesor asociat de antropologie la Universitatea din New Hampshire.
Interpretarea viselor poate fi urmărită încă din Roma și Egiptul antic, însă Sheriff subliniază că practicile probabil au rădăcini în culturile preistorice fără scriere. Înainte de dezvoltarea științei viselor, cunoscută ca onirologie, visele erau înțelese ca o punte între om și strămoși sau spirite.
„În cultura tradițională chineză, visele aveau o semnificație profundă, mai ales în cadrul unei viziuni supranaturale în care fantomele, spiritele și sufletele strămoșilor participau activ la viața oamenilor”, explică Ze Hong, profesor asistent de biologie evoluționistă la Universitatea din Macao, specializat în interpretarea viselor chinezești din perspectivă evolutivă. Conform cercetătorului, visele erau considerate canale semnificative de comunicare cu lumea spirituală, capabile să dezvăluie adevăruri ascunse ori să prezică evenimente viitoare.
În Roma antică, visele erau văzute ca mesaje divine, iar preoții și profeții specializați în interpretarea lor jucau un rol important. În China, în timpul Dinastiei Zhou (1046–256 î.Hr.), oniromanția era folosită pentru a oferi perspective asupra relațiilor personale, bolilor sau deciziilor politice. De-a lungul istoriei chineze, această practică a pierdut treptat popularitatea, mai ales spre sfârșitul epocii imperiale – începutul secolului XX.
Aceeași legătură între vise și spiritualitate o regăsim și în Papua Noua Guinee. „Pentru localnici, visele nu sunt doar expresii metaforice, ci o călătorie paralelă a sufletului în timpul somnului. Ele pot fi interpretate ca profetice sau ca dezvăluiri ale unor informații ascunse”, spune antropologul Roger Lohmann, profesor asociat la Universitatea Trent, Ontario. El își amintește un coșmar petrecut în timpul unui sejur într-un sat de la granița cu Indonezia: visase cum notițele sale de cercetare luau foc. „Eu am interpretat visul ca exprimare a anxietății mele față de pierderea datelor. Localnicul însă l-a perceput ca un avertisment real legat de focul din casă.”
În Occident, interpretarea viselor a fost modelată semnificativ de psihologi precum Sigmund Freud și Carl Jung. Freud considera că visele reprezintă dorințele reprimate ale subconștientului, inclusiv dorințe instinctuale sau sexuale. Jung, într-o perspectivă proprie, a văzut visele ca un dialog între conștient și subconștient, menite să ajute individul să proceseze problemele zilnice și să găsească soluții.
Mai mult, Jung a introdus conceptul de inconștient colectiv, sugerând că visele pot fi interpretate simbolic prin arhetipuri universale: eroul, mama, trădătorul. Aceste simboluri, regăsite în diverse culturi, au semnificații comune. Totuși, această abordare diferă de interpretările antropologice, care pun accent pe contextul cultural specific.
Semnificația simbolurilor din vise variază drastic între culturi. De exemplu, un șarpe poate fi asociat în psihologia occidentală cu sexualitatea sau pericolul, în timp ce în tradiția hindusă poate prevesti bogăție și fertilitate. Triburile Hopi și Pueblo din sud-vestul Statelor Unite leagă visele cu șerpi de fertilitatea pământului, iar comunitățile creștine penticostale din Zambia le percep ca semn al diavolului.
În China, simboluri precum dragonii sau soarele erau mai relevante, indicând un favor divin. Totuși, în unele documente istorice, visele despre șerpi la femeile însărcinate erau interpretate ca prevestind nașterea unui fiu, dar și, uneori, a unei fiice, subliniind ambiguitatea și flexibilitatea interpretărilor.
Fiecare individ va avea mii de vise de-a lungul vieții, însă nu toate sunt semnificative. Spre sfârșitul perioadei imperiale chineze, visul a început să fie văzut ca legat de starea psihologică a persoanei. Visele cauzate de „gânduri excesive în timpul zilei” erau adesea considerate neimportante sau fără sens, explică Ze Hong. În tradiția occidentală, semnificația unui vis rămâne subiectivă. „Visele, la fel ca poezia și arta, oferă modalități de a reflecta asupra experienței umane. Pot exista interpretări mai bune sau mai puțin bune, dar nu avem mijloace obiective de a le valida”, spune Sheriff.
De la divinitate la subconștient, visele au servit oamenilor ca instrument de înțelegere a lumii interioare, reflectând nu doar stările psihologice individuale, ci și valorile, fricile și credințele culturale. Sunt ca o fereastră către mintea noastră, un spațiu în care inconștientul, subconștientul și influențele culturale se întâlnesc. Iar înțelegerea lor nu este absolută, dar poate aduce o mai mare conștientizare de sine și o apreciere a diversității umane.
Surse:
https://www.nationalgeographic.com/culture/article/dream-interpretation-culture-jung-freud
https://phys.org/news/2023-11-vary-cultures-environments-anthropologist.html
Cum să pari bine informat fără să urmărești știrile non-stop
Istoria Mini Cooper: de la mic la legendar. Un simbol pe patru roti
Ziua în care se năştea Traian Vuia, unul dintre pionierii aviaţiei la nivel mondial
Hello Kitty: cum a ajutat o pisicuță fără gură Japonia să cucerească lumea