După mai bine de 150 de ani, o creatură misterioasă din adâncurile oceanelor îi pune pe gânduri pe cercetători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În adâncul întunericului, la sute de metri sub valuri, o creatură zveltă și fantomatică dispare din vedere. Deși avem o idee despre cum arată, comportamentul ei și numărul exact al exemplarelor existente rămân învăluite în mister – pentru că niciun om nu a văzut vreodată una în viață.

Această adevărată fantomă a oceanului îi nedumerește pe oamenii de știință de mai bine de un secol, câștigându-și reputația de a fi unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale mării, potrivit Futura.

În vasta întindere a oceanelor lumii, unele specii reușesc încă să scape de privirea atotvăzătoare a omenirii.

Printre acești artiști ai evadării, o creatură în particular se sustrage constant de la orice efort științific de a o observa.

De fapt, oamenii de știință nu au văzut niciodată un singur exemplar viu – vorbim aici despre o creatură care se lasă greu prinsă.

Povestea începe în 1872, atunci când Henry Travers a descoperit pentru prima dată această fiară enigmatică.

Existența sa a fost confirmată datorită recuperării unei mână de rămășițe scheletice – un puzzle cu doar piesele de margine la locul lor.

Această specie misterioasă aparține familiei Ziphiidae, un grup de cetacee renumite ca fiind stăpânii incontestabili ai adâncurilor. Ce le diferențiază? Capacitatea lor de a se scufunda la adâncimi amețitoare, coborând cu mult peste 3.000 de metri.

Capabilă să-și țină respirația timp de câteva ore la rând, această minune necunoscută se numără printre cele mai evazive balene de pe Pământ. Nici măcar paparazzi cu cele mai performante submersibile nu au nicio șansă.

În ultimii 150 de ani, oamenii de știință au înregistrat doar șase exemplare eșuate în total, toate aduse la mal pe plajele Oceanului Pacific. Aceste descoperiri rare sunt încă singura dovadă concretă că specia există.

Măsurând aproximativ 5 metri, balena cu cioc Travers are spatele de culoare închisă, partea inferioară mai deschisă la culoare și dinți proeminenți, vizibili, care ies din maxilarul inferior.

Disecțiile balenelor eșuate au oferit câteva informații fascinante: Un sistem digestiv cu nouă stomacuri, rămășițe de calamar, viermi paraziți și, ca bonus, dinți vestigiali în maxilarul superior – o revenire evolutivă neașteptată

Examinările au dezvăluit, de asemenea, dovezi de traume și o fractură a maxilarului, posibile indicii privind moartea prematură a acestor indivizi.

Până în prezent, știm foarte puține lucruri despre balena cu cioc Travers. Cu toate acestea, cu fiecare nouă descoperire, dezvăluim puțin mai multe despre evoluția sa și despre ecologia mai largă a balenelor cu cioc.

Deocamdată, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) clasifică specia ca fiind „cu date insuficiente” din cauza, ei bine, a lipsei totale de observații.

Până când știința va avea norocul să întâlnească unul viu, legenda celui mai bine păstrat secret al oceanului va continua să devină tot mai profundă — și mai întunecată.