Scădere puternică pentru puterea de cumpărare a românilor

Dincolo de disputele politice, de justificările guvernamentale și de schimbul de acuzații dintre partidele aflate la guvernare, datele din ultimul an indică o realitate economică greu de contestat: consumul a intrat în contracție, iar puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor s-a deteriorat.

Primul semnal vine din evoluția consumului. În prima parte a lui 2025, seria ajustată în funcție de zile lucrătoare și sezonalitate arăta încă o creștere: 4,7% în februarie, 3,4% în martie, 2,8% în aprilie și mai, 2,6% în iunie și 3,5% în iulie. Din august 2025, atunci când au intrat în vigoare mai multe măsuri luate de Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar, însă, tendința s-a inversat.

• O lege fără precedent permite condamnarea copiilor de 12 ani la închisoare pe viață
• De ce tot mai mulți bărbați se înrolează de bunăvoie în armata Thailandei?

Consumul a trecut pe minus și a rămas în teritoriu negativ până la începutul lui 2026: -2,1% în august, -2,1% în septembrie, -4,1% în octombrie, -3,9% în noiembrie, -2,0% în decembrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026.

Această evoluție sugerează o răcire clară a cererii interne. În termeni concreți, populația cumpără mai puțin decât în aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce poate reflecta atât scumpirile persistente, cât și slăbirea veniturilor reale. Efectele sunt în lanț, scăderea consumului duce și la o presiune mare pe companii, în special în Retail și Horeca.

Aceeași concluzie reiese și din seria privind puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net. În 2023 și în cea mai mare parte din 2024, indicatorul s-a menținut confortabil în zona pozitivă, cu valori frecvent între 4% și 9%. La începutul lui 2025 încă era pe plus: 4,5% în ianuarie, 4,5% în februarie, 4,7% în martie, 3,2% în aprilie și 2,0% în mai.

În iunie 2025, puterea de cumpărare a salariului mediu net a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat pe minus. Seria negativă s-a adâncit apoi: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie, -5,0% în octombrie, -5,1% în noiembrie, -4,5% în decembrie, -5,5% în ianuarie 2026 și -5,0% în februarie 2026.

Asta înseamnă că salariile nu au mai ținut pasul cu inflația. Chiar dacă nominal veniturile pot părea mai mari, în termeni reali, după corectarea cu creșterea prețurilor, puterea de cumpărare s-a redus. Cu aceiași bani, salariații pot cumpăra mai puțin decât înainte.

Situația este și mai puternic vizibilă în cazul pensiilor. Graficul privind puterea de cumpărare a pensiei medii arată că în a doua parte a lui 2024 indicatorul urcase la peste 32%: 32,9% în septembrie, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. În primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%.

Scăderea s-a produs rapid în lunile următoare. Indicatorul a coborât la 16,4% în mai 2025, 16,1% în iunie, 13,8% în iulie și 11,7% în august. Din septembrie 2025, însă, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat abrupt pe minus: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026.

Pentru pensionari, această evoluție înseamnă o pierdere clară de nivel de trai. Pensia medie cumpără mai puțin decât cumpăra anterior, în condițiile în care tocmai categoriile cu venituri fixe sunt cele mai expuse la șocurile de preț, mai ales la alimente, medicamente și utilități.

Privite împreună, cele trei serii spun aceeași poveste: în ultimul an a existat o scădere generală a nivelului de trai. Consumul s-a contractat, salariile au pierdut teren în fața inflației, iar pensiile au trecut de la creșteri reale consistente la scăderi reale de peste 8%. Dincolo de comentariile politice, datele indică o deteriorare economică vizibilă și direct resimțită de populație.