Home » Istorie » A contribuit presa la declanșarea Primului Război Mondial?

A contribuit presa la declanșarea Primului Război Mondial?

Publicat: 26.04.2026

De-a lungul vremii, istoricii au căutat să înțeleagă rolul pe care l-a jucat presa europeană în preajma Primului Război Mondial. A fost presa europeană un instigator? Sau a fost doar o portavoce a factorilor politici și decizionali naționali?

În secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea tiparului industrial, presa a devenit încet dar sigur o putere socială. Nu e de mirare faptul că presa a început să joace un rol tot mai mare atunci când factorii decidenți politici luau o anumită hotărâre. Dar, avea presa puterea să interfereze în zona politicii externe sau era doar un instrument la îndemâna guvernelor naționale?

„Majoritatea conflictelor care au zguduit lumea în ultimele zece decenii, declara cancelarul german Bernhard von Bülow în fața Parlamentului german, în martie 1909, nu au izbucnit din cauza ambițiilor princiare sau din cea a conspirațiilor ministeriale, ci din cauza instigării vehemente a opiniei publice, care au ajuns la puterea executivă prin intermediul presei și al Parlamentului”.

Plecând de la acest discurs, istoricii au căutat să lămurească rolul pe care l-a avut presa în preajma izbucnirii Primului Război Mondial.

Înainte de război, „discuțiile publice referitoare la chestiuni legate de relațiile internaționale au luat amploare”

„Un singur lucru este clar: în ultimele decenii înainte de izbucnirea războiului, sfera politică și discuțiile publice referitoare la chestiuni legate de relațiile internaționale au luat amploare”, considera Christopher Clark în cartea „Somnambulii. Cum a intrat Europa în război în 1914”.

În state europene, cu excepția Marii Britanii, guvernele dețineau birouri de presă care monitorizau și interveneau, dacă era cazul, asupra articolelor de presă care tratau subiecte delicate despere securitate și relații internaționale.

„În Marea Britanie, ministrul de Externe pare să nu fi simțit nevoia să convingă (sau să informeze) publicul despre meritele politicii lui, prin urmare a făcut puține eforturi oficiale pentru a influența presa; multe dintre ziarele importante au primit subvenții generoase, însă acestea au venit din surse private sau de la partidele politice, și nu de la guvern. Acest lucru nu a afectat, desigur, dezvoltarea unei rețele dense de relații neoficiale între guvernul britanic şi jurnaliștii importanți”, scrie Christopher Clark.

O linie inexistentă de separare între guvern și presă

Însă, situația presei din Italia, Franța și Imperiul Țarist era diferită față de cea din Marea Britanie. Presa era un instrument al guvernelor aflate la putere, din Italia și până în Rusia.

„Situația in Italia – menționează Christopher Clark – era oarecum diferită. Giovanni Giolitti, prim-ministru (pentru a patra oară) între 1911-1914, plătea în mod regulat cel puțin treizeci de jurnaliști care să scrie articole care să-i susțină politica.

Ministerul de Externe din Rusia a înființat un departament de presă în 1906 și, începând cu 1910, Sazonov organiza întâlniri la minister, la ora ceaiului, cu cei mai importanți editori şi lideri ai Dumei. Relațiile dintre diplomații ruși și anumite ziare favorizate erau atât de apropiate, relata un jurnalist, încât Ministerul Afacerilor Externe din Sankt-Petersburg `părea deseori a fi o filială a Novoye Vremya`”.

În Franța, relația dintre diplomați și jurnaliști era deosebit de apropiată: aproape jumătate dintre miniștrii de Externe ai celei de-a Treia Republici fuseseră scriitori sau jurnaliști, iar `liniile de comunicare între aceștia şi presă erau aproape întotdeauna deschise`”.

În Germania și Imperiul Austro-Ungar presa era și mai controlată. Tocmai din acest motiv istoricii au ajuns la concluzia că presa era „instrumentul” politicii externe, nu un factor determinat în Europa din preajma Primului Război Mondial.

Totuși, „preocuparea pentru opiniile publicate ascundea un caracter ambivalent: pe de-o parte, miniștrii, oficialii și monarhii credeau în presă și, uneori, se temeau de ea, deoarece o percepeau ca pe o oglindire și un mijloc de a canaliza sentimentele și atitudinile publice. Toți miniștrii de Externe știau ce însemna să fii expus în fața unei campanii de presă internă ostilă”, precizează Clark.

Cine modela politica externă?

De la caz la caz, politica externă a statelor de dinaintea izbucnirii Primului Război Mondial a aparținut unui grup restrâns din cadrul elitei politice.

„În Austro-Ungaria și, într-o mai mică măsură, în Rusia, puterea de a modela politica externă aparținea unui `circuit uman` din interiorul elitei politice, o structură în formă de stup.

Aceasta era concentrată în anumite părți ale sistemului și depindea de cine alcătuia cele mai eficiente și mai ferme alinieri. În aceste cazuri, ca și în Germania, prezența suveranului `atotputernic` umbrea relațiile de putere din interiorul sistemului în loc să le clarifice”, consideră istoricul Christopher Clark.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un avion japonez din Al Doilea Război Mondial a fost recuperat după 80 de ani

Din culisele negocierilor pentru intrarea României în Primul Război Mondial

Când Europa a apăsat pe trăgaci: Mecanismul care a împins lumea în Primul Război Mondial

Cum era să izbucnească Primul Război Mondial cu doi ani mai devreme

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum să fii mai odihnit? Acest factor contează mai mult decât numărul de ore dormite!
Cum să fii mai odihnit? Acest factor contează mai mult decât numărul de ore dormite!
Cum ne ajută fără să știm genele moștenite de la neanderthalieni?
Cum ne ajută fără să știm genele moștenite de la neanderthalieni?
Pentru prima dată, astronomii au observat o stea care își înghite companionul
Pentru prima dată, astronomii au observat o stea care își înghite companionul
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Britanicii pregătesc provizii în caz de situații de urgență, la recomandarea Guvernului
Britanicii pregătesc provizii în caz de situații de urgență, la recomandarea Guvernului
Cât de pregătită ar fi Europa să desfășoare trupe în Ucraina după încheierea războiului cu Rusia?
Cât de pregătită ar fi Europa să desfășoare trupe în Ucraina după încheierea războiului cu Rusia?
Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui Pacepa?
Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui Pacepa?
Acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru restabilirea relațiilor după Brexit
Acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru restabilirea relațiilor după Brexit
Apple vrea să lanseze agent AI capabil să folosească un computer în numele utilizatorilor
Apple vrea să lanseze agent AI capabil să folosească un computer în numele utilizatorilor
Industria petrolieră, criticată dur la summitul climatic COP31 din Turcia. „Lumea este ținută ostatică de mafia petrolului”
Industria petrolieră, criticată dur la summitul climatic COP31 din Turcia. „Lumea este ținută ostatică de mafia petrolului”
Primul caz de holeră descoperit în ultimul deceniu în Coreea de Sud
Primul caz de holeră descoperit în ultimul deceniu în Coreea de Sud
Fizicienii propun un tabel periodic al materiei întunecate
Fizicienii propun un tabel periodic al materiei întunecate
Un rege antic din Epoca Fierului ar fi fost, de fapt, o femeie
Un rege antic din Epoca Fierului ar fi fost, de fapt, o femeie
Ce înseamnă cu adevărat să fii „un om asumat” și de ce reacțiile te dau de gol înaintea vorbelor
Ce înseamnă cu adevărat să fii „un om asumat” și de ce reacțiile te dau de gol înaintea vorbelor
Cartofii crescuți pe Lună ar putea fi la fel de buni ca cei de pe Pământ, dezvăluie noi experimente
Cartofii crescuți pe Lună ar putea fi la fel de buni ca cei de pe Pământ, dezvăluie noi experimente
Bacteriile arctice folosesc lumina Soarelui și dioxidul de carbon într-un mod neașteptat
Bacteriile arctice folosesc lumina Soarelui și dioxidul de carbon într-un mod neașteptat
Ar trebui regândită istoria evoluției? Descoperirea făcută recent de cercetători
Ar trebui regândită istoria evoluției? Descoperirea făcută recent de cercetători
Cercetătorii au reușit să obțină electricitate dintr-un cactus
Cercetătorii au reușit să obțină electricitate dintr-un cactus